Nicu Ștefănuță: „Europa depinde prea mult de petrol”

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, a criticat dependența Europei de importurile de petrol, folosind Republica Moldova ca exemplu de succes în reducerea acestei dependențe prin investiții în surse regenerabile. El a subliniat necesitatea urgentă de a dezvolta politici energetice mai eficiente și sustenabile. Aceasta reprezintă o provocare majoră pentru Uniunea Europeană în contextul securității energetice.

EN

Brief

Nicu Ștefănuță, Vice President of the European Parliament, criticized Europe's reliance on oil imports, citing Moldova's success in reducing dependency via renewable energy investments. He emphasized the urgent need for more effective and sustainable energy policies across the EU, highlighting significant challenges in energy security.

Nicu Ștefănuță: „Europa depinde prea mult de petrol”
Sursa foto: mediafax.ro

Critica asupra importurilor energetice

Nicu Ștefănuță: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a criticat dependența Europei de importurile de petrol din afară, subliniind că acest lucru afectează semnificativ stabilitatea energetică a Uniunii Europene. Într-o postare pe Facebook din 25 martie 2026, Ștefănuță a declarat că Europa se bazează pe importuri de petrol în proporție de până la două treimi și a evidențiat riscurile asociate cu această situație. "Locurile de unde vine petrolul sunt, în mare parte, dominate de dictatori și state ostile. Asta ne face vulnerabili și dependenți", a afirmat el.

Ștefănuță, membru al comisiei de energie a Parlamentului European, a susținut că amânarea deciziilor în ceea ce privește diversificarea surselor de energie este o problemă majoră. "Atunci când depinzi de tartori la un astfel de nivel, amâni inevitabil scumpirea, dar devii și mai dependent. Când inevitabilul se întâmplă, tu plătești factura", a adăugat el. Această critică a fost amplificată prin exemplul Republicii Moldova, care a reușit să-și reducă dependența de importurile rusești și să investească în surse de energie regenerabilă.

Potrivit Ministerului Economiei din Republica Moldova, procentul de energie regenerabilă în mixul energetic al țării a crescut semnificativ în ultimii ani, ajungând la 30% în 2025, față de doar 10% în 2020. Această tranziție a fost sprijinită de inițiativele guvernamentale, cum ar fi programul de susținere a energiei verzi. "Moldova a trecut direct la ultimele tehnologii regenerabile, iar noi, în schimb, continuăm să ne bazăm pe surse de energie importate", a spus Ștefănuță.

Experți în domeniul energiei, precum Dr. Andrei Ionescu de la Universitatea București, consideră că România trebuie să adopte o strategie mai proactivă pentru a reduce dependența de importuri. "Există resurse regenerabile semnificative în România, dar lipsa unei viziuni clare împiedică dezvoltarea acestora", a declarat el. De asemenea, Ștefănuță a subliniat necesitatea taxării companiilor de energie care obțin profituri uriașe în timp de criză și întoarcerea acestor beneficii către cetățeni, pentru a sprijini tranziția către o economie verde.

În contextul actual, Uniunea Europeană se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește securitatea energetică, iar dependența de importurile externe devine o problemă din ce în ce mai presantă. Conform datelor Eurostat din 2025, 65% din petrolul consumat în UE provine din importuri, iar acest lucru evidențiază nevoia urgentă de a găsi soluții alternative. Criticile aduse de Ștefănuță și exemplele din Republica Moldova ar putea servi ca un apel la acțiune pentru a dezvolta politici energetice mai eficiente și sustenabile în întreaga Europă.

În concluzie, vicepreședintele Parlamentului European a subliniat că Europa trebuie să-și schimbe abordarea în privința securității energetice și să învețe din lecțiile pe care le oferă Republica Moldova. "Frica de a se elibera de resursele de energie importate din locuri dubioase ne costă scump. Este timpul să investim în propria noastră autonomie energetică", a conchis el.

Aceasta ar putea fi o direcție critică pentru viitorul Uniunii Europene în contextul unei lumi din ce în ce mai instabile.