Priorități urgente în politica de coeziune
Statele membre ale Uniunii Europene au redirecționat 34,6 miliarde de euro din fondurile de coeziune aferente perioadei 2021-2027 către priorități considerate urgente la nivel comunitar, potrivit unei evaluări intermediare publicate de Comisia Europeană. Această decizie a fost anunțată printr-un comunicat de presă emis pe 25 martie 2026. "Această realocare demonstrează capacitatea politicii de coeziune de a se adapta rapid la noile realități", a declarat Roxana Mînzatu, Vicepreședinta Comisiei Europene.
Sumele au fost realocate pentru domenii precum competitivitatea economică, apărarea și pregătirea civilă, locuințele accesibile, reziliența resurselor de apă și interconectivitatea energetică. Potrivit Comisiei Europene, această schimbare de direcție urmărește consolidarea poziției economice a Europei, creșterea securității și reducerea costurilor de trai pentru cetățeni.
Din totalul fondurilor redirecționate, 15,2 miliarde de euro vor merge către dezvoltarea tehnologiilor critice, inovare și competențe, în timp ce 11,9 miliarde de euro sunt alocate pentru întărirea capacităților industriale de apărare, mobilitate militară și pregătire civilă. Alte 3,3 miliarde de euro vor sprijini locuințele accesibile și durabile, iar 3,1 miliarde de euro vor fi utilizate pentru proiecte legate de gestionarea durabilă a apei. Aproximativ 1,2 miliarde de euro sunt direcționate către securitatea energetică și decarbonizarea industriei spre o tranziție verde.
Comisia Europeană a aprobat modificări pentru 186 de programe naționale și regionale din 25 de state membre, în urma unei propuneri lansate în aprilie 2025, pe fondul schimbărilor geopolitice accelerate. Fondurile realocate reprezintă aproape 10% din bugetul total al politicii de coeziune, estimat la 367 de miliarde de euro, conform datelor Eurostat.
Statele și regiunile care au operat aceste modificări beneficiază de condiții financiare mai avantajoase, inclusiv prefinanțare mai mare și o rată crescută de cofinanțare din partea UE, pentru a reduce presiunea asupra bugetelor naționale. Un sprijin suplimentar este acordat regiunilor de la granița cu Rusia, Belarus și Ucraina, afectate de consecințele războiului început în 2022. Conform Ministerului Fondurilor Europene, aceste modificări sunt esențiale pentru a răspunde nevoilor urgente care au apărut în urma conflictelor internaționale.
Reprezentanții Comisiei subliniază că această revizuire demonstrează capacitatea politicii de coeziune de a se adapta rapid la noile realități. În perioada următoare, accentul va fi pus pe implementarea efectivă a proiectelor, în colaborare cu autoritățile naționale și regionale. "Prin Fondul Social European Plus, am mobilizat investiții în domenii cheie precum competențele pentru pregătirea civilă, apărare, securitate cibernetică și decarbonizare, consolidând în același timp sprijinul pentru reducerea sărăciei, combaterea sărăciei în rândul copiilor și extinderea serviciilor comunitare și a îngrijirii pe termen lung", a afirmat Roxana Mînzatu.
În acest context, România a anunțat, de asemenea, o realocare semnificativă de fonduri. Vicepreședinta Comisiei Europene Roxana Mînzatu a declarat că România realocă peste 2,8 miliarde de euro din fonduri europene către patru dintre noile priorități ale UE. "România realocă peste 2,8 miliarde de Euro din bani europeni către 4 din cele 5 noi priorităţi europene, în cadrul procesului de revizuire al Politicii de coeziune din bugetul multianual 2021-2027: Competitivitate şi tehnologii strategice – 1,53 miliarde Euro, Apărare şi pregătire pentru situaţii de criză – 904 milioane Euro, Locuinţe – 208 milioane Euro, Infrastructură de apă – 200 milioane Euro", a detaliat aceasta.
Mînzatu a subliniat că o parte importantă din această realocare, respectiv aproximativ 456 milioane Euro, este susținută din Fondul Social European Plus, pe care îl gestionează la nivelul Comisiei Europene. De asemenea, România se află printre primele cinci state membre care au alocat cei mai mulți bani pentru aceste nevoi europene strategice, ceea ce reflectă angajamentul țării față de politicile de coeziune și dezvoltare durabilă.
Această realocare demonstrează că Politica de coeziune a UE este una extrem de relevantă pentru a răspunde noilor priorităţi europene, păstrând în același timp obiectivul ei fundamental: reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni şi state membre. Aceasta reprezintă o oportunitate pentru România de a îmbunătăți infrastructura și serviciile publice, contribuind astfel la creșterea calității vieții cetățenilor săi.
În concluzie, redirecționarea acestor fonduri reprezintă o reacție rapidă la provocările actuale cu care se confruntă Uniunea Europeană. Autoritățile naționale și regionale sunt acum responsabile pentru implementarea acestor proiecte, iar monitorizarea eficienței utilizării fondurilor va fi esențială pentru a asigura atingerea obiectivelor stabilite.
Este esențial ca statele membre să colaboreze strâns pentru a maximiza impactul acestor investiții și a răspunde nevoilor cetățenilor europeni.