Până la 30% din terenuri nelucrate
Fermierii români se confruntă cu o criză profundă în agricultură, determinată de creșterea semnificativă a prețului motorinei, care se apropie de 10 lei/litru. Potrivit președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chișăliță, citat de Agerpres, 'Fermierii decid conștient să nu mai lucreze pământul: 'Nu mai pot să bag 1.300-1.800 lei/ha într-o lucrare care nu se mai întoarce'. Aceasta nu este o problemă vizibilă la televizor, dar în câmp, efectele sunt devastatoare: România începe să producă mai puțin nu din incapacitate, ci din lipsa de rentabilitate.', a declarat Chișăliță.
În mod normal, arătura de primăvară este realizată în februarie (în condiții favorabile), martie fiind perioada optimă, iar limita până în prima parte a lunii aprilie. 'După 15 aprilie este deja riscant din punct de vedere agronomic', a subliniat specialistul. Estimările sugerează că, din lucrările efectuate în 2025, în martie 2026 se vor realiza doar 70-75%, 10-15% în prima parte a lunii aprilie și mai puțin de 5% după 15 aprilie. Aceasta înseamnă că între 10 și 30% din suprafața agricolă nu va fi lucrată deloc, din cauza prețului motorinei și lipsei de resurse de finanțare.
Chișăliță a explicat că reducerea lucrărilor agricole nu se referă doar la lipsa aratului, ci și la oprirea întregului lanț tehnologic, inclusiv discuirea, însămânțarea, grăparea și tratamentele. 'Aratul devine excepția, nu regula', a adăugat el. Această schimbare are un impact profund asupra agriculturii românești, care, ani de zile, a văzut aratul ca pe un reflex standard al practicilor agricole.
'În 2026, pentru prima dată la scară largă, fermierii decid conștient să nu mai are pământul, nu din lipsă de cunoștințe, ci dintr-un calcul economic simplu. Cu motorina la aproximativ 10 lei/litru, aratul devine prima victimă, nu pentru că este inutil, ci pentru că este cea mai costisitoare lucrare din lanțul tehnologic', a avertizat președintele AEI. Această situație nu conduce la un colaps al agriculturii, ci la o fragilizare a acesteia, conform lui Chișăliță, care a subliniat că, deși nu se ară, se produce, dar cu un cost ascuns: o dependență mai mare de condițiile meteo.
Producția vegetală ar putea scădea cu 1-4% în scenarii normale și poate ajunge la minus 15% sau mai mult în condiții de secetă. 'Efectul nu este liniar, ci cumulativ', a adăugat Chișăliță. Aceasta înseamnă că nu doar aratul este afectat, ci întregul lanț de lucrări agricole, iar riscul este ca terenurile deja lucrate să fie abandonate sau etapele tehnologice să nu fie finalizate.
Problema nu provine doar din câmp, ci din întregul lanț economic. 'Nu vorbim de penurie, ci de o criză de acces la alimente', a subliniat acesta. Prețurile alimentelor ar putea crește, estimările indicând creșteri de 20-40% la ulei, 15-30% la carne, 10-25% la pâine și 15-35% la legume. Cheltuiala medie pentru alimente și băuturi nealcoolice a fost de 1.553 lei/gospodărie/lună în trimestrul III 2025, iar inflația alimentară se menține ridicată. Cu toate acestea, transmiterea scumpirii motorinei în prețuri nu este completă, fiind atenuată de sprijinul acordat fermierilor și transportatorilor, precum și de ponderea transportului în costul final, estimată la aproximativ 15%.
Astfel, la un preț mediu anual al motorinei de 9,5 lei/l, coșul lunar ar putea ajunge la 1.700-1.760 lei/gospodărie, iar la 10,5 lei/l ar putea să crească la 1.760-1.840 lei. Aceasta înseamnă o creștere de aproximativ 60-100 lei/lună, ceea ce se va resimți puternic asupra familiilor. Pentru o familie cu doi adulți și doi copii, estimările sugerează un coș lunar de 2.550-2.640 lei la 9,5 lei/l și de 2.640-2.760 lei la 10,5 lei/l, o creștere semnificativă față de 2025.
Cele mai afectate produse vor fi uleiul, pâinea, lactatele, carnea și legumele. Deși aceste evoluții indică un coș alimentar mai scump, nu se așteaptă o penurie. Agricultura românească contribuie cu aproximativ 2,5% la PIB, efectele fiind limitate la nivel agregat, dar evidente la nivel real.
Estimările sugerează că, la un preț al motorinei de 10 lei/l, 15% din teren ar putea rămâne nelucrat, iar producția ar scădea cu 1,4%, cu un impact de -0,05% asupra PIB-ului. La 10,5 lei/l, suprafața nelucrată ar putea ajunge la 22%, iar pierderile ar fi de aproximativ 1,5 miliarde de lei.
În scenariul în care prețul motorinei ajunge la 11 lei/l, până la 30% din teren ar putea rămâne nelucrat, cu o scădere a producției de 3,6% și pierderi de 2,3 miliarde de lei, impactul asupra PIB-ului fiind de -0,11%. În plus, dacă aceste evoluții se suprapun cu seceta, producția ar putea scădea cu 15-25%, iar impactul asupra PIB-ului s-ar adânci la -0,2 până la -0,4 puncte procentuale, cu o creștere semnificativă a prețurilor alimentelor.
Datele arată o corelație directă între prețul motorinei, suprafața lucrată, nivelul producției și evoluția PIB: o majorare de 1 leu/l poate duce la creșterea suprafeței nelucrate cu 7-10%, reducerea producției cu 1-1,5% și scăderea PIB cu 0,03-0,05 puncte procentuale.
Chișăliță concluzionează: '2026 nu este anul în care agricultura românească cade. Este anul în care se schimbă modelul, de la o agricultură intensivă, bazată pe lucrări clasice, la una defensivă, bazată pe reducerea costurilor. Nu ne confruntăm cu o criză de producție, ci cu o erodare lentă a capacității de a produce eficient.
Nu vom rămâne fără mâncare, dar vom produce mai riscant și vom plăti mai mult, ceea ce, pe termen lung, este mai periculos decât orice penurie.'