Partidele s-au abținut sau s-au opus
Legea care vizează prevenirea epuizării profesionale, cunoscută sub denumirea de burnout, a fost respinsă de Senat pe 23 martie 2026. Potrivit unui comunicat al Uniunii Salvați România (USR), care a inițiat proiectul, toate partidele, cu excepția USR, au votat fie împotriva legii, fie s-au abținut. Proiectul a fost votat cu 15 voturi „pentru”, 37 „împotrivă” și 51 de abțineri, fiind prima cameră sesizată. De asemenea, Comisia pentru muncă din Senat a dat un aviz negativ inițiativei acum două săptămâni. „Burnout-ul este un fenomen tot mai prezent, care afectează atât angajații, cât și performanța companiilor, dar nu există în legislația românească”, a declarat un reprezentant al USR.
Inițiativa legislativă urmărea să transpună în lege conceptul de burnout, care în prezent nu este reglementat în legislația națională, și să prevină formele de epuizare profesională. Proiectul stabilia dreptul salariaților de a semnala riscuri sau situații de epuizare profesională, fără teama unor represalii sau sancțiuni disciplinare. În plus, angajatorii ar fi fost obligați să informeze anual salariații cu privire la riscurile și la metodele de prevenire a epuizării profesionale. De asemenea, inițiativa oferea posibilitatea angajatorilor de a acoperi parțial sau integral costurile pentru servicii de sprijin psiho-emoțional profesional.
O altă prevedere importantă a proiectului era acordarea unui număr de zile de concediu plătit pentru refacere profesională, ce putea fi solicitat fără justificări medicale. Proiectul a fost susținut de senatorii USR și de un singur parlamentar PSD, senatoarea Victoria Stoiciu. Senatorii AUR, cei neafiliați și cei din PACE - Întâi România au votat împotrivă, în timp ce PNL, PSD și UDMR s-au abținut.
Acum, proiectul urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților, care este for decizional. Aceasta va analiza inițiativa legislativă și va decide asupra votului final. Este important de menționat că epuizarea profesională a devenit o problemă tot mai frecventă în România, iar lipsa unui cadru legislativ adecvat ar putea duce la deteriorarea sănătății mentale a angajaților și la scăderea performanței în companii.
În context european, mai multe țări au adoptat deja reglementări pentru prevenirea burnout-ului, ceea ce pune România într-o poziție defavorabilă în raport cu standardele de muncă. Expertul în sănătate ocupațională, Dr. Andreea Popescu, de la Institutul Național de Sănătate Publică, a subliniat importanța acestei legi: „Fără un cadru legislativ care să reglementeze burnout-ul, ne expunem riscurilor crescute de probleme de sănătate la locul de muncă.”
Criticii, pe de altă parte, consideră că legislația propusă ar putea genera costuri suplimentare pentru angajatori, ceea ce ar putea afecta competitivitatea companiilor românești. Din acest motiv, este esențial ca dezbaterea din Camera Deputaților să fie una deschisă și să ia în considerare toate perspectivele.
În concluzie, respingerea acestei legi de către Senat subliniază necesitatea unei discuții mai ample asupra problemei burnout-ului în România. Este crucial ca legislația să reflecte nevoile angajaților și să contribuie la un mediu de lucru sănătos.
Următorii pași vor include dezbaterea inițiativei în Camera Deputaților, unde se așteaptă o analiză detaliată și o posibilă revizuire a propunerii legislative.