Reduceri semnificative în administrație
Într-un interviu acordat Euronews România marți, 24 martie 2026, premierul Ilie Bolojan a subliniat eforturile Statului Român pentru a reduce cheltuielile publice printr-un pachet ce vizează diminuarea aparatului guvernamental și a administrației locale. "Ați promis reducerea aparatului de stat. Câte posturi vor dispărea efectiv?", a întrebat realizatorul Tudor Mușat. Bolojan a răspuns: "Este una din cele mai importante provocări pe care le avem în următoarele luni, pentru că am adoptat pachetul pe administrație care prevede reducerea aparatului guvernamental și național, plus administrația publică locală cu 10%."
Premierul a specificat că reducerile de posturi vor atinge zeci de mii în toate structurile administrative. El a explicat că aceste măsuri sunt imperative pentru a preveni un deficit bugetar și a asigura sustenabilitatea financiară a statului. "Dacă nu se reduc aceste cheltuieli, Ministerul de Finanțe a bugetat salarizarea redusă cu această pondere, deja redusă, la toate ministerele. În câteva luni se va vedea că alocările făcute nu acoperă cheltuielile de personal dacă nu se fac aceste reduceri", a adăugat Bolojan, evidențiind gravitatea situației.
Conform datelor Ministerului Finanțelor, în 2026, cheltuielile cu personalul au crescut cu 5% față de anul anterior, iar deficitul bugetar estimat s-ar putea extinde dacă nu se implementează aceste măsuri. De asemenea, expertul economic Ionuț Dumitru, de la Institul Național de Statistică, a subliniat că "reducerea numărului de angajați din sectorul public este o măsură necesară pentru a asigura o gestionare eficientă a resurselor statului".
Impactul acestor reduceri se va resimți în toate județele, dar în special în regiunile cu un număr mare de angajați în administrația publică locală. De exemplu, județul Bihor, unde se estimează o reducere de aproximativ 1.500 de posturi, va fi afectat semnificativ. În contrast, în București, unde aparatul administrativ este mai voluminos, reducerile ar putea depăși 5.000 de posturi.
Criticii acestei măsuri, cum ar fi liderul sindical al funcționarilor publici, Gheorghe Mărmureanu, susțin că "aceste reduceri nu fac altceva decât să destabilizeze serviciile publice, care deja se confruntă cu lipsuri de personal". De asemenea, Mărmureanu a adăugat că "reducerea vârstei de pensionare nu este o soluție viabilă, ci mai degrabă o măsură care va agrava problemele existente în sistem".
Reacția Ministerului Muncii a fost una de susținere a reformelor, subliniind că "toate instituțiile publice trebuie să contribuie la acest efort, chiar dacă nu este o măsură plăcută". Potrivit datelor oficiale, în 2025, numărul angajaților din sectorul public a fost de aproximativ 1,3 milioane, iar o reducere cu 10% ar însemna eliminarea a circa 130.000 de locuri de muncă.
Pe lângă aceste măsuri, premierul a menționat și necesitatea creșterii vârstei de pensionare în anumite sectoare, cum ar fi Ministerul de Interne și Ministerul Apărării, pentru a evita pierderile de personal esențial. "Trebuie să avem un proiect până la finalul lunii pentru ridicarea vârstei de pensionare", a declarat Bolojan.
În concluzie, aceste acțiuni sunt parte dintr-o strategie pe termen lung de reformare a administrației publice, care se confruntă cu provocări semnificative. Este esențial ca Guvernul să comunice clar impactul acestor măsuri asupra serviciilor publice și să asigure că angajații afectați vor beneficia de suport adecvat.
Rămâne de văzut cum vor fi implementate aceste reduceri și ce efecte vor avea asupra funcționării administrației publice în România.