Decizie în context geopolitic
Comisia Europeană nu va mai prezenta pe 15 aprilie propunerea legislativă care ar prevedea interzicerea totală a importurilor de petrol rusesc în Uniunea Europeană, termen anunțat inițial în agenda legislativă a executivului comunitar. Potrivit calendarului actualizat publicat marți, proiectul a fost scos de pe lista inițiativelor programate pentru acea dată. Un oficial european a declarat însă că propunerea nu a fost abandonată, ci doar amânată pentru o dată ulterioară, în contextul „evoluțiilor geopolitice actuale”. Referirea vizează conflictul declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului, care a afectat prețurile petrolului și fluxurile energetice din regiunea Golfului, potrivit Reuters. Data de 15 aprilie fusese stabilită după alegerile legislative din Ungaria, pentru a evita ca tema să influențeze campania electorală a premierului Viktor Orbán.
Ungaria depinde în continuare de petrolul rusesc și are dispute cu Ucraina legate de tranzitul prin conducta Drujba. După invazia Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană a redus considerabil importurile de energie din Rusia. Blocul comunitar a interzis deja petrolul rusesc transportat pe mare, dar a menținut excepții pentru livrările prin conducte, în special pentru statele fără ieșire la mare, precum Ungaria și Slovacia. Propunerea pregătită la Bruxelles ar urma să stabilească eliminarea completă a importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul anului 2027. Planul ar rămâne în vigoare chiar și în eventualitatea în care sancțiunile împotriva Rusiei ar fi ridicate.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat recent că revenirea la energia rusească ar reprezenta „o gafă strategică”, care ar face Europa mai vulnerabilă din punct de vedere energetic. În același timp, Comisia Europeană a respins apelul lansat de premierul belgian Bart De Wever, care sugerase normalizarea relațiilor cu Moscova pentru a permite reluarea importurilor de energie ieftină din Rusia. Discuțiile privind petrolul rusesc rămân sensibile în interiorul UE, mai ales pentru statele care încă depind de livrările prin conducte și care au cerut derogări sau termene mai lungi pentru renunțarea la aceste importuri.
Comisia Europeană a amânat prezentarea unei propuneri mult așteptate de interzicere permanentă a importurilor de petrol rusesc, având în vedere că războiul din Orientul Mijlociu continuă să trimită unde de șoc pe piețele energetice și să mențină barilul Brent peste 100 de dolari, relatează presa europeană. Decizia surpriză vine pe fondul unei confruntări tensionate cu Ungaria și Slovacia, singurele două state membre care încă cumpără petrol rusesc, prin conducta Drujba din epoca sovietică. Legislația, care face parte din foaia de parcurs REPowerEU, urma să fie prezentată pe 15 aprilie, dar data a fost acum eliminată din calendar.
„Nu avem date noi de oferit”, a declarat marți dimineață Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie. „Ceea ce vă pot asigura este că ne menținem angajamentul de a face această propunere.” Amânarea este influențată de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, care au dat peste cap piețele energetice și au închis Strâmtoarea Ormuz, un pasaj vital care, până acum, transporta zilnic o cincime din petrolul și GNL-ul global. Luni, președintele american Donald Trump a salutat „conversațiile productive” cu Iranul pentru a pune capăt războiului, un anunț care a fost imediat contestat de Teheran. Cu toate acestea, cuvintele lui Trump au contribuit la scăderea prețului Brent de la 112 dolari la 102 dolari pe baril.
În încercarea de a calma piețele agitate, SUA au relaxat sancțiunile asupra petrolului rusesc, provocând indignare și consternare în rândul europenilor. Comisia a insistat că schimbarea momentului nu înseamnă o schimbare de politică. „Propunerea va fi făcută”, a spus Itkonen. Citând cuvintele președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, purtătorul de cuvânt a avertizat că o revenire la combustibilii fosili ruși după încheierea războiului din Ucraina ar fi o „gafă strategică”.
UE interzisese anterior petrolul rusesc în cadrul regimului său tradițional de sancțiuni, care trebuie reînnoit la fiecare șase luni în unanimitate. Ungaria și Slovacia beneficiază de o derogare pe termen nelimitat de la aceste sancțiuni, permițându-le să continue achizițiile. Legislația, acum amânată, este considerată mai degrabă politică energetică decât politică externă, așa că necesită doar o majoritate calificată pentru a fi aprobată. Bruxelles-ul consideră că interdicția permanentă va preveni vetourile în viitor și va închide lacunele rămase.
În cadrul REPowerEU, blocul comunitar a interzis deja importurile de gaze rusești: gaz natural lichefiat (GNL) până la sfârșitul anului 2026 și gaze din conducte până în toamna anului 2027. Ungaria și Slovacia au lansat deja acțiuni în justiție împotriva interdicției de gaze și au amenințat că vor face același lucru dacă propunerea privind petrolul va avansa. Cele două țări fără ieșire la mare sunt în prezent implicate într-o dispută amară cu Ucraina privind conducta Drujba, care transportă țiței rusesc ieftin prin teritoriul ucrainean către Europa Centrală. Kievul susține că infrastructura a fost grav avariată de Moscova la sfârșitul lunii ianuarie și trebuie reparată înainte ca transportul să poată fi reluat. Însă Budapesta și Bratislava contestă acest argument, susținând că conducta este închisă în mod deliberat din „motive politice” înainte de alegerile maghiare din 12 aprilie.
Disputa privind Drujba a paralizat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.