Nouă structură în criză bugetară
Într-un context marcat de presiuni financiare și dezbateri asupra utilizării eficiente a resurselor publice, Academia Română a anunțat marți, 24 martie 2026, înființarea Consiliului Academic Român, o nouă instituție care va funcționa în parteneriat cu Academia de Științe a Moldovei. Potrivit unui comunicat oficial, noua structură va reuni, pe lângă cele două academii, încă patru academii de ramură din România. "Consiliul Academic Român se constituie ca platformă de cooperare academică interinstituțională, având misiunea de a consolida dialogul științific și colaborarea interdisciplinară", a declarat un reprezentant al Academiei Române.
Ceremonia de lansare a Consiliului Academic Român este programată pentru joi, 26 martie 2026, la ora 10, în Aula Academiei Române, unde se vor desemna și conducătorii noii organizații. Această inițiativă are loc într-un moment sensibil, având în vedere că mandatul actualului președinte, Ioan Aurel Pop, se va încheia pe 5 aprilie 2026. Conform surselor din cadrul instituției, Mircea Dumitru, fost rector al Universității București, este considerat un posibil succesor al lui Pop. Dumitru a fost implicat într-un litigiu cu CNSAS, dar instanța a decis în favoarea sa în 2025, stabilind că nu a fost colaborator al Securității.
Academia Română a subliniat că activitatea noului Consiliu va fi orientată spre elaborarea de analize, studii și recomandări care abordează teme de interes public major. De asemenea, se dorește susținerea unui spațiu comun al științei și culturii românești, integrat în circuitele internaționale de cunoaștere. Această mișcare vine după ce o tentativă anterioară a lui Ioan Aurel Pop de a modifica legislația pentru a permite prelungirea nelimitată a mandatelor la conducerea Academiei a eșuat în Parlament.
Consiliul Academic Român va include următoarele instituții: Academia Română, Academia de Științe a Moldovei, Academia de Științe Juridice din România, Academia de Științe Medicale din România, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și Academia de Științe Tehnice din România. Această structură își propune să devină un punct de întâlnire pentru discuții și colaborări între aceste entități academice, promovând un dialog constructiv în domeniul științei.
În concluzie, înființarea Consiliului Academic Român reflectă o direcție strategică a Academiei Române de a consolida legăturile dintre diversele instituții academice, în ciuda provocărilor financiare. Acest demers ar putea influența semnificativ modul în care se dezvoltă politicile publice și cercetarea științifică în România, iar rezultatele acestei colaborări vor fi urmărite cu interes.
Academia Română se angajează să colaboreze strâns cu celelalte academii și să utilizeze expertiza acumulată pentru a răspunde provocărilor actuale ale societății românești.
Este așteptat ca, prin activitatea sa, Consiliul să devină un actor relevant în formularea de politici și strategii care să adreseze nevoile actuale ale societății și să contribuie la dezvoltarea continuă a mediului academic și de cercetare din România.