Protecția minorilor online
Conform unui sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 2-6 martie 2026, două treimi dintre români (65.4%) sunt total de acord cu stabilirea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la rețele sociale. Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a declarat: „Sprijinul foarte ridicat pentru introducerea unei vârste minime indică o legitimitate socială solidă pentru intervenția statului, percepută ca necesară în protejarea minorilor în spațiul digital.”
Sondajul arată că 16.7% dintre respondenți sunt oarecum de acord, 3.6% sunt oarecum împotrivă, iar 12.2% sunt total împotrivă. Numai 2.1% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la această întrebare. De asemenea, grupuri diferite de populație au opinii variate asupra vârstei minime legale propuse, cu votanții USR și persoanele cu educație superioară fiind mai favorabili unei vârste minime de 16 ani.
În detaliu, dintre cei care susțin stabilirea unei vârste minime legale, 27.7% consideră că aceasta ar trebui să fie de 16 ani, 17.2% propun 18 ani, 16.6% aleg 14 ani, iar 8.3% 15 ani. Aceasta sugerează o diversitate de opinii în rândul populației, care reflectă nu doar vârsta, ci și nivelul de educație și mediul de trai.
De exemplu, respondenții cu educație primară și cei mai în vârstnici (peste 60 de ani) sunt mai predispuși să susțină o vârstă minimă de 18 ani, în timp ce tinerii sub 30 de ani consideră că 14 ani ar fi o vârstă adecvată pentru accesul la rețelele sociale. Aceste date sugerează o diviziune clară în percepția asupra vârstei potrivite pentru utilizarea platformelor digitale.
Referitor la vulnerabilitatea utilizatorilor de rețele sociale, 48.6% dintre respondenți consideră că minorii reprezintă grupul cel mai vulnerabil, urmat de 26.2% care indică întreaga populație. Această percepție este mai accentuată în rândul tinerilor, votanților PNL și AUR, care văd minorii ca fiind cei mai expuși riscurilor online.
„Concentrarea percepției de vulnerabilitate asupra minorilor confirmă că aceasta categorie este văzută drept principalul beneficiar al oricărei reglementări”, a adăugat Ștefureac. Aceasta sugerează o necesitate societală de a proteja nu doar minorii, ci și alte grupuri de populație de efectele negative ale rețelelor sociale.
Datele sondajului sunt parte din BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research, care își propune să aducă în atenția publicului teme relevante pentru a stimula discuții pe subiecte de interes național. Metodologia a inclus un eșantion de 1100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu o marjă de eroare de ± 3% și un grad de încredere de 95%.
Această reglementare propusă ar putea avea implicații semnificative asupra modului în care minorii interacționează online. Dacă se adoptă o vârstă minimă legală, este esențial ca aceasta să fie clar definită și aplicată uniform, pentru a asigura protecția adecvată a minorilor.
În același timp, este important ca discuția să continue, implicând diverse părți interesate, inclusiv educatori, părinți și autorități, pentru a găsi un consens privind această problemă delicată.