Sondaj INSCOP martie 2026
Un sondaj realizat de INSCOP la începutul lunii martie 2026 arată că majoritatea românilor susțin introducerea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la rețelele sociale. Datele indică un sprijin consistent pentru o eventuală reglementare, în contextul preocupărilor tot mai mari legate de impactul mediului online asupra copiilor. Potrivit cercetării, 65,4% dintre respondenți se declară total de acord cu o astfel de măsură, în timp ce alți 16,7% spun că sunt oarecum de acord. În opoziție, un procent mult mai redus respinge ideea: 12,2% se declară total împotrivă, iar 3,6% sunt parțial împotrivă. Restul respondenților nu au oferit un răspuns clar.
Sprijinul pentru introducerea unei limite de vârstă este mai ridicat în rândul persoanelor active, cu studii superioare și din mediul urban mare. De asemenea, alegătorii unor partide de dreapta tind să susțină mai ferm o astfel de reglementare, comparativ cu media populației. În ceea ce privește vârsta considerată potrivită pentru accesul la rețele sociale, opiniile sunt împărțite. Cea mai frecvent indicată variantă este 16 ani, susținută de 27,7% dintre cei care sunt de acord cu introducerea unei limite. Alte opțiuni menționate includ 18 ani (17,2%), 14 ani (16,6%) și 15 ani (8,3%).
Diferențele de opinie apar în funcție de vârstă și nivelul de educație. Persoanele mai tinere și cele cu studii superioare tind să susțină o limită mai redusă, în timp ce respondenții mai în vârstă sau cu educație primară preferă restricții mai stricte, precum pragul de 18 ani. Sondajul analizează și percepția asupra grupurilor vulnerabile în mediul online. Aproape jumătate dintre participanți (48,6%) consideră că minorii sunt cei mai expuși riscurilor asociate rețelelor sociale. Alte categorii menționate includ populația generală (26,2%) și persoanele vârstnice (12,1%).
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a spus că nivelul ridicat de susținere pentru o astfel de măsură arată o „legitimitate socială solidă” pentru intervenția statului. El explică faptul că dezbaterea nu mai este despre necesitatea unei reglementări, ci despre nivelul concret al restricțiilor. „Sprijinul foarte ridicat pentru introducerea unei vârste minime indică o legitimitate socială solidă pentru intervenția statului”, afirmă Ștefureac, adăugând că diferențele dintre grupuri țin mai ales de cât de strictă ar trebui să fie această limită.
Studiul mai arată că, deși există un consens general privind necesitatea protejării minorilor, societatea nu a ajuns încă la un acord clar asupra vârstei ideale pentru accesul la rețelele sociale. Această lipsă de consens sugerează că normele sociale în acest domeniu sunt încă în formare. Barometrul este realizat lunar de INSCOP Research la comanda platformei Informat.ro, pe baza unui eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane adulte din România. Datele au fost colectate telefonic, în perioada 2–6 martie 2026, iar marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Un sondaj realizat în cadrul BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VIII-a (2–6 martie 2026) arată că majoritatea românilor susțin introducerea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la rețelele sociale. Rezultatele indică o preocupare crescândă la nivel societal privind impactul mediului digital asupra tinerilor. Sprijin majoritar pentru limitarea accesului. Potrivit datelor, 65,4% dintre respondenți sunt total de acord cu stabilirea unei limite de vârstă, iar alți 16,7% se declară oarecum de acord. În total, peste 80% dintre români susțin o astfel de măsură, ceea ce reflectă o legitimitate socială puternică pentru intervenția statului în protejarea minorilor. În opoziție, doar 15,8% dintre participanți își exprimă dezacordul, în diferite grade.
Analiza pe categorii socio-demografice arată că susținerea este mai ridicată în rândul persoanelor între 30 și 44 de ani, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din mediul urban mare. În schimb, opoziția este mai vizibilă în rândul persoanelor cu educație primară și al unor locuitori din Capitală. În ceea ce privește pragul concret, opiniile sunt mai fragmentate. Dintre cei care susțin introducerea unei limite: 27,7% consideră că vârsta minimă ar trebui să fie 16 ani, 17,2% optează pentru 18 ani, 16,6% indică 14 ani, 8,3% aleg 15 ani.
Tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație superioară tind să favorizeze limite mai permisive (14 ani), în timp ce persoanele vârstnice și cele cu nivel scăzut de educație preferă restricții mai stricte, precum pragul de 18 ani. Aproape jumătate dintre respondenți (48,6%) consideră că minorii sunt cel mai vulnerabil grup în utilizarea rețelelor sociale. Totuși, un procent semnificativ (26,2%) extinde această vulnerabilitate la întreaga populație, ceea ce indică o îngrijorare generalizată privind efectele mediului online.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, subliniază că nivelul ridicat de susținere reflectă o percepție largă a necesității protejării minorilor în spațiul digital. Totodată, lipsa unui consens privind vârsta exactă arată că normele sociale sunt încă în formare. „Sprijinul foarte ridicat pentru introducerea unei vârste minime indică o legitimitate socială solidă pentru intervenția statului, percepută ca necesară în protejarea minorilor în spațiul digital. Diferențele apar nu asupra principiului, ci asupra nivelului de restricție, unde se disting clar orientări mai permisive în rândul grupurilor active și educate și poziții mai restrictive în rândul celor mai vârstnici și cu educație primară. Absența unei majorități clare în jurul unei singure vârste arată că normele sociale sunt încă în formare, iar societatea nu a stabilit un reper comun privind momentul adecvat al accesului. În același timp, concentrarea percepției de vulnerabilitate asupra minorilor confirmă că această categorie este văzută drept principalul beneficiar al oricărei reglementări. Extinderea vulnerabilității și către întreaga populație sau alte grupuri sugerează o preocupare mai largă față de efectele rețelelor sociale, ceea ce poate susține măsuri de protejare mai ample decât simpla limitare de vârstă”, a punctat Remus Ștefureac. Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice (CATI) pe un eșantion de 1100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României.
Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.