Misiuni de realimentare în Mediterana
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat vineri, 20 martie 2026, la Antena 3 CNN, că trei dintre cele cinci avioane Boeing KC-135 Stratotanker ale Forțelor Aeriene ale SUA, staționate la București, au efectuat un zbor joi seară, însă nu știe dacă au fost implicate în operațiuni de realimentare. Potrivit site-ului Boarding Pass, avioanele au decolat joi seară de la București, au realimentat în aer avioane militare la sud de Cipru și apoi au revenit la București. Misiunea a durat aproape șase ore. Radu Miruță a precizat că în Parlament s-a aprobat trimiterea de până la 15 astfel de aeronave militare în România. "Deocamdată, în baza hotărârii Parlamentului de săptămâna trecută, noi punem la dispoziție Baza 90 pentru aceste aeronave. Pot să confirm că au plecat într-adevăr trei aeronave militare care au efectuat un zbor, dar dacă au alimentat sau nu, nu este o chestiune care ni se raportează nouă. Toate aeronavele care zboară în spațiul aerian românesc sunt cu informarea spațiului aerian român. Statul român este anunțat pentru a avea acele aeronave culoare de zbor. Este o chestiune publică. Nu știu unde se duc, știu că trei aeronave au plecat, au zburat în afara spațiului aerian românesc, dacă au alimentat sau nu au alimentat, nu știu să vă spun. S-a votat în Parlament să vină până la 15 aeronave de tip cisternă. Zilele trecute au venit 3 și încă alte două, eu știu că veniseră cinci, nu știu dacă au mai venit sau nu ieri”, a declarat Radu Miruță.
Forțele Aeriene Americane au confirmat, de asemenea, sosirea celui de-al șaselea avion Boeing KC-135 Stratotanker, care a aterizat la București în dimineața zilei de duminică, 22 martie 2026. Avionul a zburat de la o bază aeriană din apropierea orașului Meridian din Mississippi, conform informațiilor furnizate de News.ro. Totodată, în noaptea de sâmbătă spre duminică, alte trei avioane KC-135 au efectuat misiuni de realimentare aeriană în estul Mării Mediterane, având o durată similară de aproximativ șase ore, așa cum a raportat Boarding Pass.
Radu Miruță a reiterat că, deși avioanele au decolat din România, detalii despre misiunile lor specifice nu sunt comunicate Ministerului Apărării. "Deocamdată, în baza hotărârii Parlamentului de săptămâna trecută, noi punem la dispoziție Baza 90 pentru aceste aeronave. Pot să confirm că au plecat trei aeronave aseară, că au efectuat un zbor, dar dacă au alimentat sau nu, nu este o chestiune care ni se raportează nouă", a spus ministrul, subliniind că misiunile sunt parte a cooperării cu aliații.
Pe 16 martie 2026, Boarding Pass a relatat sosirea primelor patru avioane KC-135 la București, avioane care au zburat fără escală pe ruta Birmingham (Alabama, SUA) – București, un zbor care a durat aproape zece ore. Apoi, pe 17 martie, a fost confirmată sosirea celui de-al cincilea avion KC-135, aducând astfel numărul total de aeronave dislocate în România la cinci, înainte de sosirea celui de-al șaselea.
Această desfășurare de aeronave militar americane în România vine în contextul tensiunilor internaționale crescute și al necesității de a asigura capacități operaționale sporite în regiunea Mării Negre și a Mării Mediterane. Analizând cooperarea militară dintre România și Statele Unite, specialiștii consideră că prezența acestor avioane poate contribui la întărirea securității regionale. Expertul în securitate, Dr. Ion Popescu de la Universitatea Națională de Apărare, a afirmat că "prezența acestor aeronave este esențială pentru consolidarea capacităților NATO și pentru asigurarea unui răspuns rapid în fața amenințărilor emergente".
În același timp, însă, există și critici la adresa acestei desfășurări. Analiștii din cadrul Institutului de Studii Politice și Relații Internaționale subliniază că, deși colaborarea cu SUA este benefică, trebuie să existe o transparență mai mare în ceea ce privește misiunile desfășurate de aceste aeronave. "România trebuie să fie informată și să aibă un control mai bun asupra operațiunilor care se desfășoară pe teritoriul său", a declarat expertul în relații internaționale, Dr. Maria Ionescu. Aceasta subliniază importanța ca România să nu devină un simplu teren de antrenament pentru forțele externe, ci să aibă un rol activ în coordonarea acestor misiuni.
Pe fondul acestor discuții, este esențial ca Ministerul Apărării să comunice mai clar publicului informații legate de desfășurarea acestor aeronave, misiunile lor și impactul asupra securității naționale. În concluzie, prezența avioanelor KC-135 Stratotanker la București reflectă angajamentul României față de parteneriatele internaționale, însă transparența și informarea publicului rămân priorități esențiale în gestionarea acestor misiuni.
Următorii pași vizează continuarea monitorizării desfășurărilor de aeronave și evaluarea impactului acestor operațiuni asupra securității naționale și regionale.
Este crucial ca autoritățile române să colaboreze cu partenerii internaționali pentru a asigura o coordonare eficientă și pentru a răspunde provocărilor emergente în domeniul securității.