Acuzații de comportament sexual
Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a fost declarat nevinovat în urma unei anchete privind o serie de acuzații de „comportament sexual necorespunzător”. Ancheta a fost declanșată după ce, în noiembrie 2024, un membru al biroului său a formulat acuzații împotriva sa, urmate ulterior de mărturia unei a doua femei, care a susținut că ar fi fost supusă unui „asalt constant” de avansuri. În urma analizării cazului, judecătorii au concluzionat că nu există dovezi care să susțină acuzațiile. „Comisia este de părere, în unanimitate, că constatările factuale ale OIOS nu stabilesc abateri sau încălcări ale îndatoririlor în conformitate cu cadrul relevant”, se arată în raportul citat.
Investigația a fost realizată de Biroul Serviciilor de Supraveghere Internă al ONU, la solicitarea Biroului Adunării Statelor Părți. Raportul confidențial a fost transmis pe 9 martie și urmează să fie analizat oficial în cadrul procedurilor interne ale curții. Conform regulamentului, dacă nu sunt identificate abateri, ancheta ar trebui închisă. Biroul are la dispoziție termene clare pentru evaluare și decizie finală, iar Karim Khan va avea posibilitatea să răspundă formal concluziilor.
Procurorul-șef a negat constant acuzațiile și s-a retras temporar din funcție în luna mai 2025, în așteptarea rezultatelor anchetei. În această perioadă, atribuțiile sale au fost preluate de adjuncți. Acuzațiile la adresa lui Khan au apărut într-un moment delicat, în care biroul său desfășura investigații de amploare privind presupuse crime de război și genocid. Printre acestea se numără solicitarea de mandate de arestare pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al apărării Yoav Gallant, pentru „răspundere penală” în legătură cu presupuse crime în Gaza.
De asemenea, Karim Khan a cerut mandate de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin și alți oficiali ruși, în legătură cu deportarea copiilor ucraineni în contextul războiului din Ucraina. Aceste acțiuni au adus la lumină nu doar provocările legate de justiția internațională, ci și presiuni geopolitice semnificative asupra Curții.
Karim Khan, procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, a fost exonerat de orice acuzație de către un complet de judecători care a analizat rezultatele unei anchete a Organizației Națiunilor Unite privind suspiciuni de comportament sexual neadecvat, potrivit unei investigații publicate de Middle East Eye. Raportul, realizat de trei judecători, nu va fi făcut public și nu a fost pus la dispoziția majorității celor 125 de state membre ale Curții.
Judecătorii au analizat timp de trei luni un raport de constatare a faptelor, de aproximativ 150 de pagini, întocmit de Oficiul ONU pentru Servicii de Supraveghere Internă (OIOS) – structura internă de control și audit a Organizației Națiunilor Unite – împreună cu peste 5.000 de pagini de probe. Potrivit unor surse diplomatice, „nu s-a stabilit nicio abatere sau încălcare a obligațiilor”. Completul este unanim de părere că constatările de fapt ale OIOS nu indică nicio abatere sau încălcare a atribuțiilor funcției”, a fost concluzia magistraților.
Rolul judecătorilor a fost să stabilească dacă există abateri grave, abateri minore sau dacă nu există nicio încălcare. Karim Khan a respins constant toate acuzațiile. Ancheta a fost declanșată în noiembrie 2024, după ce o persoană din cadrul biroului său l-ar fi acuzat de agresiune sexuală, însă nu a continuat procedura în cadrul mecanismului intern de investigare al Curții, care presupune depunerea unei plângeri formale și cooperarea în ancheta disciplinară. Din 2025, procurorul s-a retras temporar din funcție, iar atribuțiile au fost preluate de adjuncții săi.
Cazul a lăsat Curtea într-o situație fără precedent, cu incertitudini legate de conducerea uneia dintre cele mai importante instituții judiciare internaționale. Acuzațiile asupra procurorului au apărut în același timp cu unul dintre cele mai sensibile dosare ale Curții. În mai 2024, Karim Khan a solicitat emiterea unor mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al apărării Yoav Gallant, pe care i-a acuzat de comiterea de crime de război în acțiunile militare din Gaza.
Cererea de emitere a mandatelor de arestare a declanșat presiuni puternice asupra Curții. Administrația Donald Trump a impus sancțiuni împotriva procurorului, a unor judecători și a altor oficiali implicați în investigație. De asemenea, autoritățile israeliene au contestat jurisdicția Curții și au cerut înlăturarea lui Khan din dosar.
Acuzațiile de comportament sexual inadecvat i-au fost aduse la cunoștință chiar pe 2 mai 2024, exact în ziua în care pregătea anunțul privind mandatele de arestare. El respinge ideea că ar fi grăbit solicitarea mandatelor de arestare din acest motiv și spune că acuzațiile sunt bazate pe „speculații orientate spre un anumit rezultat” și „afirmații înșelătoare sau false”.
Concluzia judecătorilor, care îl exonerează pe Karim Khan, nu închide automat cazul, dar reprezintă un punct de cotitură pentru conducerea Curții și pentru ancheta privind conflictul din Gaza.