Criză energetică în Cuba
Peste 10 milioane de persoane au rămas fără curent electric în locuințe și la locul de muncă pe întreg teritoriul Cubei, după ce rețeaua electrică națională a țării s-a prăbușit pentru a doua oară într-o săptămână, sâmbătă, 21 martie 2026, anunță BBC News. Ministerul Energiei din Cuba a declarat într-un comunicat publicat pe rețelele de socializare că „a avut loc o deconectare totală a Sistemului Electric Național”. „Protocoalele de restabilire a alimentării încep deja să fie puse în aplicare.”
Operatorul rețelei cubaneze, UNE, a declarat că restabilește treptat alimentarea cu energie electrică, acordând prioritate centrelor „vitale”, inclusiv spitalelor și sistemelor de alimentare cu apă. Potrivit datelor oficiale, țara din Caraibe a suferit trei întreruperi majore de curent în această lună, pe fondul blocadei impuse de SUA asupra combustibililor, care a întrerupt importurile de petrol din străinătate, necesare pentru funcționarea centralelor electrice.
Cuba se confruntă cu o infrastructură electrică învechită și o penurie cronică de combustibil, iar această criză energetică a dus la o creștere a nemulțumirii populației. O coaliție de grupuri socialiste internaționale a sosit la Havana în weekend pentru a-și arăta sprijinul față de guvernul cubanez, aducând cu ele donații constând în panouri solare, pachete cu alimente de bază și medicamente. Convoiul „Nuestra America”, o flotilă de ajutor umanitar plecată din Mexic, a fost întârziat din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile pe mare, dar se așteaptă să sosească în portul din Havana luni.
Rare manifestări publice de nemulțumire, stârnite de criza recentă și de întreruperile de curent la nivel național, au determinat localnicii să bată în oale și tigăi în centrul Havanei luni. Protestatarii din orașul Morón, situat în centrul Cubei, au atacat și au incendiat sediul Partidului Comunist în aceeași zi. Demonstrațiile neautorizate sunt ilegale în Cuba, iar cei care încalcă interdicția riscă închisoarea.
De când soldații americani l-au capturat pe fostul președinte venezuelean Nicolás Maduro pe 3 ianuarie 2026, Donald Trump a fost întrebat în repetate rânduri despre planuri similare pentru Cuba. Se pare că președintele Trump dorește înlăturarea președintelui cubanez Miguel Díaz-Canel, un aliat regional al Venezuelei, drept condiție pentru ridicarea embargoului asupra combustibilului. Săptămâna trecută, Trump a sugerat că ar putea avea loc o „preluare prietenoasă” a Cubei, remarcând ulterior că ar fi o „onoare”.
Adresându-se activiștilor care au livrat ajutoare umanitare în acest weekend, președintele cubanez a declarat că insula are un „plan de pregătire pentru a spori gradul de pregătire al poporului nostru pentru apărare” împotriva oricărei agresiuni militare a SUA. Guvernele american și cubanez au desfășurat fazele inițiale ale discuțiilor bilaterale menite să pună capăt crizei, a confirmat Díaz-Canel, deși nu este clar cum progresează acestea.
Vineri, viceministrul cubanez de externe, Carlos Fernandez de Cossio, a insistat că „sistemul politic al Cubei nu este negociabil și, desigur, nici președintele, nici funcția vreunui oficial din Cuba nu sunt supuse negocierilor cu Statele Unite”.
Aceste afirmații subliniază determinarea guvernului cubanez de a face față presiunilor externe, în timp ce populația continuă să sufere din cauza crizei energetice severe și a instabilității economice.