Presa rusă acuză: România și alte țări NATO creează „un coridor al morții” la Marea Neagră

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Presa rusă acuză România și alte țări NATO că ar crea un 'coridor al morții' în Marea Neagră prin desfășurarea sistemelor de rachete antinavă NSM. Aceste acuzații sunt fără dovezi și reflectă temerile Moscovei cu privire la extinderea influenței NATO în regiune, prezentându-se o viziune pesimistă asupra dezvoltărilor militare din Europa de Est.

EN

Brief

Russian media accuses Romania and other NATO countries of creating a 'death corridor' in the Black Sea by deploying Naval Strike Missile (NSM) systems. These allegations lack evidence and reflect Moscow's fears regarding NATO's expanding influence in the region.

Presa rusă acuză: România și alte țări NATO creează „un coridor al morții” la Marea Neagră
Sursa foto: gandul.ro

Acuzații fără dovezi

Într-un articol publicat pe 21 martie 2026, în presa rusă, România, alături de SUA și alte state NATO, este acuzată că ar participa la un plan menit să creeze un „coridor al morții” în Marea Neagră, sub pretextul amenințării militare ruse. Potrivit publicației mk.ru, scopul acestui complot ar fi instalarea unor sisteme de rachete antinavă Naval Strike Missile (NSM) pe coastele țărilor din regiune, având ca finalitate controlul rutelor maritime rusești. „Acțiuni similare se conturează în Bulgaria și România, închizând flancul sudic”, se menționează în articol.

Publicația subliniază că desfășurarea acestor rachete antinavă transformă Marea Baltică și Marea Neagră într-o zonă de tip A2/AD, un concept NATO destinat să descurajeze adversarii prin limitarea accesului acestora. „Arcul de coastă al Mării Baltice, de la Norvegia până în Polonia, inclusiv segmentul leton, se transformă într-o linie continuă capabilă să amenințe orice grup naval al Marinei Ruse care încearcă să-și părăsească bazele”, se arată în articol.

Rușii consideră că alegerea sistemului NSM ca standard pentru mai multe țări din NATO, inclusiv Norvegia, Polonia, Germania și Marea Britanie, contribuie la formarea unei rețele unificate de rachete. „Pentru Rusia, aceasta înseamnă că, în cazul unei crize, nu se va confrunta cu o colecție de sisteme disparate, ci cu un singur organism de rachete care se întinde de la Marea Barents până la Marea Neagră”, continuă articolul.

De asemenea, publicația rusă accentuează că Statele Unite extind această strategie și în regiunea Indo-Pacific, integrând sistemul NSM în programele Australiei și Japoniei, iar alte țări din zonă, precum Filipine și Malaezia, ar putea urma acest exemplu. Aceasta ar conduce la crearea unei „centuri globale de control maritim”, acuză rușii.

Conform analizei, până în 2028, capacitatea totală de producție a rachetelor NSM ar putea depăși 1.000 de rachete pe an, ceea ce sugerează o escaladare a pregătirilor militare. „Apariția sistemelor de rachete antinavă NSM în Letonia, Bulgaria sau România are ca scop crearea unor condiții pentru operațiuni țintite împotriva rutelor maritime rusești”, se afirmă în articol, fără a prezenta dovezi.

Forțele Navale ale României au declarat că rachetele NSM sunt destinate apărării zonelor costiere, având o rază de acțiune de 300 de kilometri și fiind capabile să coopereze cu nave și aeronave ale aliaților, folosind canale de comunicare securizate pentru executarea atacurilor. Această capacitate tehnică este menționată ca un factor esențial în apărarea împotriva amenințărilor maritime.

Presa rusă, prin aceste acuzații, pare să sublinieze temerile Moscovei cu privire la extinderea influenței NATO în regiune, interpretând desfășurările de sisteme de apărare ca o amenințare directă la adresa securității naționale ruse. De asemenea, se consideră că o astfel de arhitectură militară ar putea conduce la o escaladare a tensiunilor în zona Mării Negre.

În concluzie, acuzațiile lansate de presa rusă reflectă o viziune pesimistă asupra dezvoltărilor militare din Europa de Est, dar și asupra intențiilor NATO. Deși aceste informații sunt prezentate ca fapte, este important de menționat că ele nu sunt susținute de dovezi concrete și ar trebui analizate în contextul retoricii geopolitice actuale.

Este esențial ca toate părțile implicate să își mențină angajamentele de dialog și să evite escaladarea conflictelor.