Implicarea în conflictul din Orient
Ministerul de Externe de la Moscova a afirmat joi, 19 martie 2026, că orice ţară care se alătură coaliţiei propuse de Statele Unite pentru escortarea navelor prin Strâmtoarea Ormuz ar deveni, conform legislaţiei internaţionale, parte în conflictul din Orientul Mijlociu şi complice a americanilor şi israelienilor în agresiunea împotriva Iranului, transmite Xinhua. "Poziţia Rusiei în această chestiune rămâne nemodificată. Pornim de la faptul că o soluţie pentru reluarea navigaţiei prin Strâmtoarea Ormuz trebuie căutată la masa negocierilor", a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova.
Zaharova a reafirmat punctul de vedere al Rusiei conform căruia campania militară a Israelului şi Statelor Unite împotriva Iranului este nejustificată şi neprovocată, cerând încetarea imediată a ostilităţilor şi recurgerea la canale politice şi diplomatice. În acest context, preşedintele american Donald Trump a cerut aliaţilor SUA să desfăşoare nave militare în Strâmtoarea Ormuz, o cale maritimă vitală pe unde se transporta înainte de război o cincime din petrolul şi gazul natural lichefiat din lume. Până acum, majoritatea aliaţilor au respins cererea respectivă.
Conform datelor publicate de Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) în 2023, Strâmtoarea Ormuz este un punct strategic crucial, fiind responsabilă pentru 20% din fluxul mondial de petrol. În ultimele săptămâni, Iranul a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice a ţărilor din regiune, iar din 28 februarie 2026, a blocat efectiv traficul maritim pe ruta respectivă. Aceste acţiuni au provocat îngrijorări în rândul comunităţii internaţionale, care se teme de escaladarea conflictului.
Ambasadorul iranian în Africa de Sud, Mansour Shakib Mehr, a declarat miercuri că Teheranul îşi va continua riposta militară, exercitându-şi "dreptul legitim la autoapărare" atâta timp cât resimte o ameninţare. Această situaţie a determinat o reacţie din partea unor state europene. Franţa, Regatul Unit, Germania, Italia, Ţările de Jos şi Japonia au condamnat atacurile iraniene asupra infrastructurilor civile energetice din Golf, declarându-se „dispuşi să contribuie” la asigurarea securităţii Strâmtorii Ormuz.
Printr-un comunicat comun, aceste ţări au solicitat un moratoriu imediat asupra atacurilor împotriva infrastructurilor civile, în special a instalaţiilor petroliere şi gaziere, subliniind importanţa menţinerii unei navigaţii sigure în acest punct strategic. În plus, preşedintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a afirmat că traficul prin strâmtoare, pe unde înainte de război tranzita 20% din ţiţeiul mondial, nu va reveni niciodată la statutul său anterior.
De asemenea, o reuniune de criză a Organizaţiei Maritime Mondiale (OMI) se desfăşoară la Londra, vizând găsirea de măsuri practice pentru asigurarea securităţii Strâmtorii Ormuz. În prezent, în jur de 3.200 de nave cu 20.000 de marinari sunt blocate în această zonă.
Această situaţie complicată subliniază nu doar tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, ci şi impactul economic global, având în vedere că Strâmtoarea Ormuz este o arteră vitală pentru comerţul internaţional cu energie.