Doctrina nucleară și exporturile de petrol
La 18 martie 2026, Iranul își reafirmă poziția privind doctrina nucleară și necesitatea unui nou protocol pentru Strâmtoarea Ormuz. Fostul lider suprem, Ayatollahul Ali Khamenei, a impus o fatwa împotriva dezvoltării armelor de distrugere în masă, conform Reuters. "Iranul continuă să susțină că programul său nuclear este exclusiv pentru scopuri civile", a declarat Abbas Araqchi, ministrul iranian de externe, în cadrul unei conferințe de presă. Acesta a subliniat că fatwa-urile depind de juristul islamic care le emite și a menționat că nu poate evalua în prezent poziția noului lider suprem, Mojtaba Khamenei.
În ceea ce privește Strâmtoarea Ormuz, Araqchi a propus elaborarea unui nou protocol care să asigure o trecere sigură prin această cale navigabilă, vitală pentru economia globală. "Nu vom permite nici măcar un litru de petrol să ajungă în Statele Unite și Israel", a spus el, subliniind importanța strategică a regiunii. Această strâmtoare este crucială pentru transportul a aproximativ o cincime din petrolul și gazul lichefiat la nivel global. Recent, președintele parlamentului iranian a afirmat că situația din strâmtoare nu va reveni la condițiile de dinainte de război.
Statele Unite au încercat să formeze o coaliție navală pentru a escorta navele prin strâmtoare, dar majoritatea aliaților din NATO s-au arătat reticenți la implicarea militară împotriva Iranului. Franța a menționat că ar lua în considerare o coaliție internațională doar după un armistițiu cu Teheranul. Araqchi a precizat că un sfârșit al conflictului ar necesita nu doar încetarea ostilităților în întreaga regiune, ci și compensații pentru pagubele suferite de Iran.
Pe de altă parte, Iranul a continuat să exporte petrol, în ciuda tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz. De la începutul lunii martie 2026, au trecut prin această strâmtoare cel puțin 89 de nave, dintre care 16 erau petroliere, conform datelor de la Lloyd’s List Intelligence. Deși volumul rămâne sub nivelurile de dinainte de conflict, Iranul a reușit să exporte peste 16 milioane de barili de petrol în această perioadă. China rămâne principalul cumpărător al petrolului iranian, în timp ce alte națiuni, precum India și Pakistan, au reușit recent să treacă prin strâmtoare grație negocierilor diplomatice.
Analiștii consideră că exporturile iraniene demonstrează o „reziliență continuă”. Kun Cao, director de clienți la firma de consultanță Reddal, a afirmat că strâmtoarea nu este complet închisă, ci mai degrabă „închisă selectiv” pentru anumite nave. De asemenea, s-a constatat că unele nave au traversat strâmtoarea fără semnalizare, pentru a evita sancțiunile occidentale. Richard Meade, editor-șef al Lloyd’s List, a subliniat faptul că unele nave au reușit să treacă cu un anumit nivel de intervenție diplomatică, sugerând că Iranul ar fi creat un „coridor sigur” pentru anumite nave.
Efectele conflictului asupra pieței petrolului au fost imediate, prețul țițeiului crescând cu peste 40% de la începutul războiului, depășind 100 de dolari pe baril. Administrația americană a permis petrolierele iraniene să traverseze strâmtoarea pentru a evita o criză globală de aprovizionare. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că navele iraniene au reușit să iasă, iar infrastructura petrolieră a Iranului a fost cruțată, deși atacurile asupra unor ținte militare au avut loc.
Analiștii ING avertizează că, dacă Iranul intenționează să exercite presiune economică prin creșterea prețurilor energiei, numărul navelor pe care le va lăsa să treacă prin Strâmtoarea Ormuz ar putea rămâne foarte limitat.
Această situație sugerează că una dintre cele mai importante artere energetice ale lumii va continua să funcționeze doar parțial, sub control strict și în funcție de interesele strategice ale Iranului.