Isărescu: Corectarea deficitului bugetar, crucială

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat importanța corectării deficitului bugetar pentru menținerea credibilității României pe piețele externe. Deficitul bugetar a fost de 7,7% din PIB în 2025, iar măsurile fiscale recente au început să aibă efect. Isărescu a avertizat că o corectare insuficientă ar putea duce la pierderea câștigurilor economice recente.

EN

Brief

The governor of the National Bank of Romania, Mugur Isărescu, emphasized the need to correct the budget deficit to maintain Romania's credibility in international markets. The budget deficit was 7.7% of GDP in 2025, and recent fiscal measures have started to take effect. Isărescu warned that insufficient correction could lead to the loss of recent economic gains.

Isărescu: Corectarea deficitului bugetar, crucială
Sursa foto: observatornews.ro

Avertismentul guvernatorului BNR

Isărescu: corectarea reprezintă subiectul principal al acestui articol. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a avertizat astăzi, 19 martie 2026, că dacă deficitul bugetar nu este corectat, România riscă să piardă tot ceea ce a câștigat în ultimele luni, inclusiv credibilitate și acces pe piețele externe. "Dacă nu-l corectăm, pierdem tot ce am câștigat în ultimele luni de zile, credibilitate, accesibilitate pe piețele externe, rating de țară și așa mai departe", a declarat Isărescu în cadrul unei dezbateri organizate la Academia Română, conform Agerpres.

În cadrul aceleași dezbateri, guvernatorul a subliniat importanța colaborării cu economistul Daniel Dăianu, menționând că ambii au o experiență de peste 50 de ani în domeniul economic. "Suntem economiști, spunem noi, de mai mult de 50 de ani. Eu am terminat în 1971, el în 1975, dacă nu mă înșel. Am lucrat 20 de ani în cercetare, eu aproape 20, el vreo 15 ani. Am avut același mentor, pe Costin Murgescu", a adăugat Isărescu.

Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar al României a fost de 7,7% din PIB la sfârșitul anului 2025, reprezentând o reducere semnificativă de 1,5 puncte procentuale din PIB în doar cinci luni. Acest lucru subliniază eforturile făcute pentru a stabiliza economia națională. Totuși, Dăianu a avertizat că măsurile de corectare a deficitului vor avea un impact pe termen scurt asupra creșterii economice, deoarece o temperare a cheltuielilor publice ar putea afecta cererea de consum.

"Nu e mai puțin adevărat că un program care să vizeze reducerea deficitului bugetar atrage inevitabil o temperare a creșterii economice, întrucât înghețarea în termeni nominali a unor venituri se repercutează asupra cererii de consum. Această stare de lucruri nu este însă anormală și nici nu are efecte de durată", a afirmat Dăianu. Astfel, el a subliniat că o scădere a consumului poate fi compensată printr-o creștere a investițiilor, ceea ce ar putea duce la o dezvoltare economică mai sănătoasă.

Recent, agenția de rating Moody’s a reconfirmat potențialul solid de creștere economică pe termen mediu al României, evidențiind măsurile fiscale adoptate începând cu iulie 2025. Conform estimărilor, deficitul bugetar ar putea să scadă de la un vârf de 9,3% din PIB în 2024 la 6,3% din PIB până la finalul anului 2026, ceea ce ar indica o tendință pozitivă în gestionarea finanțelor publice.

Mugur Isărescu a mai subliniat importanța menținerii unei relații sănătoase cu Fondul Monetar Internațional, menționând că România trebuie să evite izolarea economică, așa cum s-a întâmplat în trecut. "Dacă strângi prea tare cureaua pe plan intern, ca să faci surplus extern, cum s-a făcut în anii '80, lucrurile vor rezista până la un anumit punct, după care explodează", a explicat el. Această observație subliniază necesitatea de a găsi un echilibru între austeritate și stimularea creșterii economice.

În concluzie, avertismentul lui Mugur Isărescu subliniază urgența corectării deficitului bugetar pentru a asigura o stabilitate economică pe termen lung. Este esențial ca măsurile adoptate să fie echilibrate, astfel încât să nu afecteze negativ creșterea economică, iar România să își mențină credibilitatea pe piețele internaționale.

Următorii pași vor implica strângerea de fonduri și implementarea unor politici fiscale prudente care să sprijine dezvoltarea durabilă a economiei românești.