Critici la sistemul de vot din Ungaria
Cea mai mare și mai cunoscută organizație civilă din România, Declic, a lansat o petiție intitulată „Nu manipulați voturile din Transilvania la alegerile din Ungaria”, relatează Transtelex. Organizația civilă, care numără peste un milion de membri și este cunoscută pentru campaniile sale online, solicită intervenția directă a autorităților române în legătură cu alegerile parlamentare din 12 aprilie, invocând faptul că, în opinia lor, actualul sistem de vot prin corespondență este vulnerabil și nu este suficient de transparent.
Momentul ales pentru lansarea petiției nu este întâmplător: tocmai pe 18 martie s-a încheiat perioada de înregistrare pentru votul prin corespondență, iar conform celor mai recente date, în România sunt înregistrați peste 300.000 de alegători în lista de votanți din străinătate, în timp ce expedierea pachetelor de vot a început deja. Activiștii civici, care au trimis scrisoarea și ministrului de externe Oana Țoiu, solicită ca Ministerul Afacerilor Externe și Autoritatea Electorală din România să investigheze modul de desfășurare a votului prin corespondență, în special practicile de colectare și transmitere a voturilor.
Potrivit Declic, alegătorii ar trebui să voteze fără a fi influențați din exterior și ar trebui să-și trimită singuri voturile, nu să le depună în cadrul unor acțiuni de colectare. În practică, în multe cazuri, nu alegătorul duce plicul la consulat sau îl trimite prin poștă, ci buletinele de vot completate sunt colectate prin intermediul rețelelor locale – de exemplu, de către angajații sau voluntarii Fundației Eurotrans – și sunt trimise în bloc la biroul electoral.
Potrivit Declic, acest sistem ridică mai multe riscuri: nu este transparent ce se întâmplă cu plicurile între colectare și depunere și nici nu se poate verifica dacă votul a avut loc într-adevăr fără nicio influență. În plus, se critică faptul că pachetele de vot nu sunt livrate ca trimiteri recomandate și se ridică problema că în listele electorale pot figura și persoane decedate. Se consideră, de asemenea, că este problematic faptul că în acest proces sunt implicate organizații cu angajament politic. Aici se face referire în mod explicit la Fundația Eurotrans, întrucât organizația este condusă de Uniunea Democratică Maghiară din România (UDMR), președintele său fiind Zoltán Levente Nagy, șeful de cabinet al lui Hunor Kelemen, iar activitatea sa se concentrează în mod specific pe gestionarea dublei cetățenii, înregistrarea pentru vot și colectarea voturilor prin corespondență. În 2025, fundația a primit o subvenție de un miliard de forinți de la Fondul Bethlen Gábor.
Unul dintre argumentele petiției se bazează pe experiența alegerilor din 2022: atunci au fost găsite buletine de vot prin corespondență aruncate și parțial arse în apropierea orașului Târgu Mureș, fapt relatat și de Transtelex. Potrivit Declic, acest caz demonstrează clar că există riscuri reale în cadrul sistemului și că, în prezent, nu există garanții liniștitoare pentru gestionarea acestora. Critica procesului electoral desfășurat prin rețelele legate de Uniunea Democratică Maghiară din România se înscrie în linia declarațiilor anterioare ale Declic, în care organizația a criticat relația dintre UDMR și guvernul maghiar.
Într-un videoclip publicat recent, s-a subliniat faptul că UDMR folosește loialitatea maghiarilor din străinătate ca resursă politică și, astfel, își justifică propriul rol față de guvernul maghiar, în timp ce instituțiile conduse de aceasta sau legate de ea primesc subvenții semnificative. În 2025, Fondul Bethlen Gábor a alocat Transilvaniei peste 34 de miliarde de forinți, din care organizațiile legate de UDMR – printre care și Fundația Eurotrans – au beneficiat de subvenții de miliarde de forinți.
În ultimii ani, Declic a organizat mai multe campanii de mare impact în România. Au participat la mișcarea împotriva proiectului minei de aur de la Verespatak, care a contribuit în cele din urmă la includerea zonei în Patrimoniul Mondial UNESCO, au jucat un rol important în manifestațiile anticorupție de după tragedia de la Colectiv din 2015 și s-au mobilizat activ și în timpul protestelor din 2017–2018 privind statul de drept. În urma campaniilor lor împotriva defrișărilor, a fost lansat și un sistem național de monitorizare a pădurilor.
În timpul scandalului votului prin corespondență din 2022, Declic a fost printre primele organizații care a depus o plângere și a cerut o anchetă în legătură cu buletinele de vot găsite lângă Târgu Mureș, parțial arse. În petiția actuală, organizația subliniază că pe teritoriul României nu poate rămâne necontrolat procesul electoral al unei alte țări, mai ales atunci când sunt implicați sute de mii de alegători.
Acțiunea actuală a Declic este importantă nu doar pentru că amplifică dezbaterea privind gradul de transparență și de influență politică al sistemului de vot prin corespondență, ci și pentru că aduce în discuție luptele politice care au loc în jurul mobilizării și reprezentării comunității maghiare din România.