Decizie în dosarul de abuz
Curtea de Apel Bucureşti a decis joi, 19 martie 2026, să respingă contestaţia prim-vicepreşedintelui AUR, Dan Dungaciu, dispunând începerea judecăţii pe fond în dosarul în care acesta este acuzat de abuz în serviciu. Potrivit Agerpres, dosarul lui Dungaciu a fost marcat de tergiversări semnificative, rămânând aproape doi ani în procedura de cameră preliminară, în ciuda termenelor legale. "Este o situaţie alarmantă când un dosar de o asemenea importanţă stagnează atât de mult", a declarat un expert în drept penal, care a dorit să rămână anonim.
În aprilie 2024, Dan Dungaciu a fost trimis în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu. Conform raportului DNA, Dungaciu, în calitate de director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” (ISPRI), a semnat mai multe contracte de împrumut de folosinţă fără respectarea legislaţiei, generând o pagubă de 101.607 lei pentru instituţia publică. O analiză a reportajelor G4Media a evidenţiat că procesul a fost afectat de întârzieri semnificative în redactarea motivării de către judecătorul Vlad Andriescu.
Potrivit informaţiilor oficiale, Dungaciu a semnat, în perioada 2017-2021, contracte prin care a cedat, fără licitaţie, două spaţii publice Asociaţiei „Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică” (LARICS), contrar prevederilor Legii nr. 213/1998. Această practică a fost criticată de mai mulţi experţi, care subliniază importanţa transparenţei în gestionarea bunurilor publice. "Este esenţial ca astfel de acte să fie supuse unei evaluări riguroase pentru a preveni abuzurile de orice fel", a afirmat profesorul de drept administrativ, Maria Ionescu, de la Universitatea din Bucureşti.
Un alt aspect controversat al dosarului este lipsa unui comunicat oficial din partea DNA referitor la trimiterea în judecată a lui Dungaciu, o practică obişnuită în cazul altor dosare. Această discrepanţă a fost evidenţiată de un fost magistrat, care a menţionat că "lipsa transparenţei în cazurile de mare interes public ridică întrebări despre modul în care este gestionată justiţia în România".
În timpul audierilor, Dungaciu a contestat legalitatea rechizitoriului, susţinând că acesta conţine aprecieri contradictorii şi că nu ar exista dovezi suficiente pentru a susţine acuzaţiile. În plus, el a argumentat că activitatea Asociaţiei LARICS a fost benefică pentru ISPRI, obţinând fonduri pentru cercetări şi evenimente. Totuşi, judecătorul a respins toate excepţiile ridicate de Dungaciu, menţinând legalitatea procedurilor anterioare.
Decizia de astăzi a Curţii de Apel Bucureşti deschide calea pentru continuarea procesului pe fond, care ar putea aduce clarificări asupra acuzaţiilor care îl vizează pe Dungaciu. Părţile din dosar vor avea la dispoziţie trei zile pentru a depune contestaţii, având în vedere că motivarea deciziei urmează să fie publicată. Expertizarea acestui caz va fi urmărită cu interes, având în vedere implicaţiile sale asupra transparenţei şi responsabilităţii în gestionarea instituţiilor publice.
În concluzie, cazul lui Dan Dungaciu ridică întrebări importante despre funcţionarea sistemului judiciar din România şi despre modul în care sunt gestionate fondurile publice.
Continuarea acestui proces va fi crucială pentru a stabili precedenţe în lupta împotriva corupţiei în instituţiile de stat.