Decizia Curții de Apel București
Curtea de Apel București a decis miercuri, 18 martie 2026, să întrerupă executarea pedepsei de 10 ani de închisoare pentru Nicușor Constantinescu, fost președinte al Consiliului Județean Constanța, condamnat definitiv pentru fapte de corupție. Decizia instanței nu este definitivă și poate fi contestată în termen de trei zile. "Admite cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de petentul condamnat Constantinescu Daniel Nicușor, deținut în prezent în Penitenciarul Jilava", a menționat instanța.
Suspendarea pedepsei va fi valabilă pentru o perioadă de trei luni, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii, și vine în urma unei cereri formulate de Constantinescu, care a invocat probleme de sănătate. Judecătorul Cosmin-Virgil Cornoiu a constatat că fostul baron PSD prezintă afecțiuni grave, inclusiv metastaze, conform unui raport medico-legal emis de INML "Mina Minovici". Aceasta a fost o condiție esențială pentru decizia de întrerupere a executării pedepsei.
Pe durata întreruperii, Nicușor Constantinescu va trebui să respecte mai multe obligații stricte, printre care: să nu părăsească teritoriul României, să se prezinte la poliție, să nu-și schimbe locuința fără acordul instanței și să nu dețină arme. În cazul încălcării acestor condiții, instanța poate dispune reîncărcarcerarea imediată. Această măsură vine într-un context în care Constantinescu a fost condamnat pentru producerea unui prejudiciu de peste 30 de milioane de lei în urma unor proiecte fictive, fiind implicat în mai multe cazuri de corupție.
Nicușor Constantinescu a fost condamnat definitiv în iulie 2019 și se află în prezent în executarea a cinci condamnări penale care totalizează 32 de ani de pușcărie. Fostul lider PSD a fost o figură influentă în politica locală, iar condamnările sale au ridicat numeroase controverse în rândul opiniei publice și al specialiștilor în drept. Potrivit unor surse judiciare, starea sa de sănătate a fost un factor determinant în decizia instanței, având în vedere că tratamentele necesare nu ar putea fi efectuate în spitalele-penitenciar.
Această decizie a instanței a generat reacții variate în rândul opiniei publice și al experților în drept. Unii consideră că măsura este justificată din motive umanității, având în vedere problemele de sănătate, în timp ce alții văd aceasta ca pe o formă de privilegiere a persoanelor cu statut social înalt. De asemenea, au fost exprimate temeri că o eventuală eliberare ar putea influența procesul de justiție în cazul altor condamnați pentru fapte de corupție.
În concluzie, decizia Curții de Apel București de a întrerupe executarea pedepsei lui Nicușor Constantinescu aduce în prim-plan discuții importante despre modul în care sistemul judiciar gestionează cazurile de corupție și despre impactul statutului social asupra justiției. În perioada următoare, este așteptată reacția procurorilor, care pot contesta această hotărâre și care vor monitoriza respectarea condițiilor impuse de instanță.
Rămâne de văzut cum va evolua cazul și ce implicații va avea asupra politicii locale din Constanța și asupra percepției publice privind corupția în România.