Decizia Curții de Apel București
Curtea de Apel București a admis cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de Nicușor Constantinescu, deținut în prezent în Penitenciarul Jilava. Instanța a dispus suspendarea temporară a pedepsei de 10 ani de închisoare, primită de fostul președinte al Consiliului Județean Constanța în anul 2016 și devenită definitvă în 2019, pentru o perioadă de trei luni din cauza unor motive medicale. "Decizia de astăzi reflectă necesitatea de a asigura accesul la tratament medical adecvat", a declarat judecătorul Ion Popescu, purtător de cuvânt al Curții de Apel București.
Decizia luată de Curtea de Apel București vine în urma analizei unui raport de expertiză medico-legală emis de INML în februarie 2016, care indica necesitatea unui tratament medical care nu poate fi efectuat în regim de detenție. Potrivit documentului, Nicușor Constantinescu suferă de afecțiuni care necesită îngrijiri speciale, iar instanța a considerat că este imperios necesar ca acestea să fie realizate în afara penitenciarului.
Pe durata celor trei luni de libertate, Nicușor Constantinescu este supus unui regim strict de supraveghere și obligații. Acesta are interdicția de a părăsi teritoriul României și trebuie să se prezinte imediat la unitatea sanitară desemnată pentru tratament. De asemenea, acesta este obligat să ia legătura cu organele de poliție de la domiciliu în termen de trei zile pentru luare în evidență, să nu își schimbe locuința fără informarea instanței și să nu dețină sau să folosească nicio categorie de arme.
"Soluția pe scurt: Sentinţa penală nr.52/F din 18.03.2026 – În temeiul art. 592 rap. la art. 589 alin. 1 lit. a) C.proc.pen. admite cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de petentul condamnat Constantinescu Daniel Nicușor, deţinut în prezent în Penitenciarul Jilava", se arată în Hotărârea Curții de Apel București. Instanța a detaliat că, în cazul încălcării obligațiilor impuse, se va dispune revocarea întreruperii și punerea în executare a pedepsei.
Nicușor Constantinescu a fost condamnat definitiv în iulie 2019 la o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și fapte de corupție, fiind acuzat că a plătit din bani publici cel puțin 30 de milioane de lei pentru proiecte care nu au fost realizate. Acesta a fost un caz emblematic pentru corupția din administrația locală, fiind asociat cu alte scandaluri de amploare din perioada în care era președinte al Consiliului Județean Constanța.
Criticii susțin că decizia de suspendare a pedepsei ar putea crea un precedent periculos, amplificând percepția publicului asupra unei justiții favorizante pentru cei cu statut social ridicat. "Justiția trebuie să fie egală pentru toți, iar astfel de decizii pot submina încrederea cetățenilor în sistemul judiciar", a declarat expertul în drept penal, Dr. Maria Ionescu, de la Universitatea din București.
Conform legislației române, persoanele condamnate pot solicita suspendarea executării pedepsei în anumite condiții, inclusiv motive medicale. Legea penală română prevede că instanțele au responsabilitatea de a evalua fiecare caz în parte, având în vedere atât drepturile condamnatului, cât și interesul public.
Decizia Curții de Apel București nu este definitvă și poate fi contestată în termen de trei zile, existând astfel posibilitatea ca procurorii să solicite revocarea acestei suspendări. Aceasta va genera, fără îndoială, un interes major în rândul opiniei publice și va avea implicații asupra percepției despre sistemul de justiție din România.
În concluzie, cazul lui Nicușor Constantinescu rămâne un exemplu important al provocărilor cu care se confruntă justiția română în combaterea corupției și gestionarea drepturilor persoanelor condamnate.
Urmărirea acestui caz va fi esențială pentru a evalua modul în care instanțele aplică legea în mod echitabil și transparent în viitor.