Date BNR, ianuarie 2026
Datoria externă totală a României a crescut în ianuarie 2026 cu aproape 2 miliarde de euro, ajungând la 229,3 miliarde de euro, potrivit datelor BNR. Majorarea a fost susținută în principal de datoria pe termen lung, în timp ce datoria pe termen scurt a înregistrat o ușoară scădere. ”În luna ianuarie 2026, datoria externă totală a crescut cu 1 986 milioane euro, până la 229 333 milioane euro”, anunță marți BNR.
Datoria externă pe termen lung a însumat 181 719 milioane euro la 31 ianuarie 2026 (79,2 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,3 la sută față de 31 decembrie 2025; Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 ianuarie 2026 nivelul de 47 614 milioane euro (20,8 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,6 la sută față de 31 decembrie 2025. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 11,8 la sută în luna ianuarie 2026, comparativ cu 17,2 la sută în anul 2025.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 ianuarie 2026 a fost de 7,2 luni, comparativ cu 6,0 luni la 31 decembrie 2025. Acest indicator sugerează o stabilitate mai bună a economiei românești în contextul fluctuațiilor externe. De asemenea, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR a fost de 109,6 la sută, comparativ cu 104,8 la sută la finalul anului anterior.
Conform analizei realizate de economistul șef al BNR, Adrian Vasilescu, această creștere a datoriei externe nu este îngrijorătoare, dar subliniază necesitatea unei gestionări prudente a creditelor externe. ”Datoria externă pe termen lung este un semnal pozitiv, având în vedere că aceasta reflectă încrederea investitorilor în economia românească”, a declarat Vasilescu. Cu toate acestea, el a avertizat că o creștere rapidă a datoriei externe pe termen scurt ar putea genera riscuri pentru stabilitatea economică.
Pe lângă nivelul datoriei, datele BNR indică și o evoluție mai bună a capacității de plată. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a coborât la 11,8% în ianuarie 2026, de la 17,2% în 2025, ceea ce înseamnă că o parte mai mică din veniturile generate de economie merge către plata ratelor și dobânzilor. Acest aspect este un semnal bun pentru sustenabilitatea financiară a României.
Rezervele valutare ale BNR asigură acoperirea importurilor pentru 7,2 luni, față de 6 luni la finalul anului trecut, oferind un tampon mai consistent în cazul unor eventuale șocuri externe. Un alt semnal pozitiv vine din faptul că rezervele valutare acoperă 109,6% din datoria externă pe termen scurt, ceea ce indică, în termeni simpli, că România ar putea acoperi integral obligațiile externe scadente pe termen scurt din rezervele existente. La finalul lui 2025, acest indicator era de 104,8%.
Per ansamblu, indicatorii arată că, în ciuda creșterii datoriei, capacitatea de plată a României s-a îmbunătățit. În același timp, dezechilibrul extern s-a redus ușor. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 977 milioane de euro în ianuarie 2026, față de 1,03 miliarde de euro în aceeași lună din 2025. Acest indicator arată diferența dintre banii care intră și cei care ies din economie prin comerț, servicii și transferuri.
Reducerea deficitului a fost determinată în principal de scăderea deficitului comercial, respectiv diferența dintre importuri și exporturi de bunuri, care s-a diminuat cu 414 milioane de euro. În schimb, excedentul din servicii a fost ușor mai mic, cu 12 milioane de euro. Balanța veniturilor primare, care include profituri și dobânzi plătite investitorilor străini, a rămas negativă, la 530 milioane de euro, în timp ce veniturile secundare, precum transferurile din străinătate, au adus un excedent mai mare, cu 183 milioane de euro.
Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 429 milioane de euro în ianuarie 2026, ușor peste nivelul de 417 milioane de euro din aceeași perioadă a anului trecut. Acestea reflectă interesul investitorilor străini pentru economia locală. Din total, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au avut o valoare netă de 488 milioane de euro. În schimb, creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă de 59 milioane de euro, ceea ce arată că unele companii au returnat finanțări către firmele-mamă.
Per ansamblu, datele publicate de Banca Națională a României conturează o creștere moderată a datoriei externe, dar și o îmbunătățire a unor indicatori esențiali.
Cu alte cuvinte, deși nivelul datoriei continuă să urce, presiunea imediată asupra economiei pare mai redusă, iar poziția externă este ușor mai stabilă la începutul anului.