Temperaturi neobișnuite în Europa
Vortexul polar, o masă uriașă de aer rece și presiune scăzută, care circulă deasupra Arcticului, atrage atenția meteorologilor în această primăvară. La 16 martie 2026, specialiștii de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM) avertizează că, din cauza slăbirii vortexului polar, România se poate confrunta cu temperaturi neobișnuite și posibile ninsori. "Fenomenul de încălzire stratosferică bruscă poate conduce la desfășurări meteorologice neobișnuite, chiar și în martie", a declarat un meteorolog din cadrul ANM.
Un vortex polar slăbit permite aerului rece din Arctic să migreze spre latitudini mai joase, afectând clima în Europa. Potrivit unui raport al Agenției Europene pentru Mediu (AEM), în această primăvară, temperaturile ar putea fi cu până la 5°C mai scăzute în anumite regiuni din Europa comparativ cu media istorică pentru această perioadă. Este un fenomen rar, având în vedere că încălzirea stratosferică bruscă se produce de obicei iarna.
Meteorologii din întreaga Europă, inclusiv de la MeteoFrance și Met Office din Regatul Unit, monitorizează îndeaproape acest fenomen. În România, se estimează că în zonele montane, cum ar fi Brașov și Sibiu, există o probabilitate crescută de ninsori în următoarele săptămâni. De asemenea, localități din Transilvania ar putea experimenta temperaturi semnificativ mai scăzute, cu valori nocturne ajungând până la -5°C.
Unii experți, precum prof. dr. Ion Sandu de la Universitatea din București, subliniază că "schimbările climatice pot influența frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme, inclusiv vortexul polar". Aceasta ar putea fi o explicație pentru modificările în tiparele meteorologice pe care le observăm în ultimii ani. Conform unui studiu publicat în 2025 în revista Nature, frecvența fenomenelor de încălzire stratosferică bruscă a crescut cu 30% în ultimele două decenii.
Pe de altă parte, nu toate regiunile Europei vor fi afectate în mod uniform. De exemplu, în sudul Italiei și în Grecia, meteorologii prevăd temperaturi apropiate de normalul sezonier, cu zile însorite și plăcute. Aceasta subliniază complexitatea fenomenului vortexului polar, care poate provoca condiții meteorologice opuse în funcție de locație. Astfel, în timp ce unele zone se confruntă cu o iarnă prelungită, altele se bucură de primăvară timpurie.
În concluzie, impactul vortexului polar este un exemplu clar al modului în care sistemele climatice interconectate pot influența vremea locală. Românii ar trebui să se pregătească pentru posibile surprize meteorologice în următoarele săptămâni, iar autoritățile locale sunt în alertă pentru a gestiona eventualele condiții extreme. Monitorizarea continuă a fenomenelor meteorologice rămâne esențială pentru a înțelege și anticipa efectele schimbărilor climatice asupra vremii din România.
Sursa foto: Mediafax Foto / Alexandru Dobre / Capturi Wikipedia