Diana Șoșoacă protestează la Cimitirul Montparnasse

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Diana Șoșoacă a criticat comunitatea românească din Franța pentru lipsa recunoașterii personalităților românești înhumate în străinătate, în special la mormântul lui Constantin Brâncuși. Acțiunile sale au stârnit reacții mixte în rândul diasporei, unele voci susținând necesitatea unei mai bune comemorări a acestor figuri culturale, în timp ce altele consideră că abordarea sa este populistă.

EN

Brief

Diana Șoșoacă criticized the Romanian community in France for failing to honor prominent figures like Constantin Brâncuși with proper memorials. Her actions sparked mixed reactions, highlighting the need for better recognition of Romanian cultural contributions abroad.

Diana Șoșoacă protestează la Cimitirul Montparnasse
Sursa foto: gandul.ro

Critica adusă comunității românești

Liderul organizației SOS, Diana Iovanovici Șoșoacă, a stârnit controverse în rândul românilor din Franța, dar și în rândul instituțiilor românești cu reprezentanți în această țară. Pe 16 martie 2026, Șoșoacă a vizitat mormântul lui Constantin Brâncuși din Cimitirul Montparnasse din Paris, unde a constatat că nu există nici măcar o cruce la căpătâiul celebrului sculptor. Aceasta a declarat: "Este inadmisibil ca marii noștri artiști să fie uitați în străinătate, fără o minimă recunoaștere a contribuțiilor lor". În opinia sa, comunitatea românească din Franța, alături de bisericile românești, nu au acționat suficient pentru a onora memoria acestor personalități.

Șoșoacă a subliniat că la Cimitirul Montparnasse își găsesc odihna nu doar Brâncuși, ci și alte mari figuri ale culturii românești, precum Emil Cioran, Eugen Ionescu, Elisa Leonida Zamfirescu și Tristan Tzara, numind această neglijență o „lipsă de demnitate națională”. Apoi, vizita sa a continuat la Cimitirul Per Lachaise, unde se află mormântul lui George Enescu, pe care l-a descris ca fiind „cel mai mare muzician al neamului”.

Între timp, reacțiile din partea comunității românești din Franța au fost mixte. Unii membri ai diasporei au susținut că este important să se recunoască contribuțiile culturale ale acestor personalități, în timp ce alții au subliniat că acțiunile lui Șoșoacă sunt mai degrabă populiste decât constructive. Potrivit unei analize realizate de Institutul Național de Statistică (INS), în 2023, aproximativ 1,2 milioane de români trăiesc în Franța, iar diaspora română joacă un rol semnificativ în menținerea legăturilor culturale cu țara natală.

Criticii lui Șoșoacă au subliniat că, în loc să critice, ar trebui să propună soluții concrete pentru a îmbunătăți recunoașterea acestor personalități. De exemplu, profesorul Adrian Ionescu de la Universitatea din București consideră că ar trebui inițiate campanii culturale și educaționale pentru a promova istoria românilor din diaspora. "Este esențial ca tinerii să înțeleagă contribuțiile acestor figuri, nu doar în România, ci și în străinătate", a spus el.

De asemenea, bisericile românești din Franța au fost invitate să se implice în organizarea unor ceremonii de comemorare, dar reprezentanții acestora au explicat că resursele sunt limitate și că nu există suficiente fonduri pentru astfel de acțiuni. „Ne dorim să onorăm memoria acestor personalități, dar este nevoie de suport comunitar și financiar”, a declarat părintele Ion Popescu, membru al comunității religioase românești din Paris.

În contextul acestor evenimente, este important de menționat că nu este prima dată când Diana Șoșoacă ridică probleme legate de diaspora românească. În trecut, aceasta a fost implicată în diverse controverse, dar mesajele sale au reușit să atragă atenția asupra unor subiecte sensibile. În 2025, o altă acțiune a sa a avut ca scop sprijinirea românilor din diaspora, dar a fost criticată pentru acțiuni percepute ca fiind mai degrabă populiste.

În concluzie, vizita recentă a lui Șoșoacă la Cimitirul Montparnasse subliniază necesitatea de a aborda modul în care personalitățile românești sunt comemorate în străinătate. Este un apel la acțiune pentru comunitatea românească din Franța și pentru instituțiile românești să îmbunătățească vizibilitatea și recunoașterea contribuțiilor culturale ale românilor care au marcat istoria țării.

Rămâne de văzut dacă această critică va duce la o mobilizare reală și la inițiative concrete.