Discurs extremist și fake news
Europarlamentara Diana Șoșoacă s-a lansat într-un discurs extremist la adresa lui Volodimir Zelenski, la scurt timp de la plecarea din România a liderului Ucrainei, pe 13 martie 2026. Șefa S.O.S. România a avut mai multe declarații alarmiste și false despre angajarea României în război, răspândind ideea că președintele Ucrainei a venit în România să ceară țării noastre să intre în război cu Iranul și Rusia. Potrivit G4Media, Șoșoacă a declarat: „O să vedeți cum suntem încolțiți în două părți de războaie. I-auzi, bubuitură-n Vâlcea. Ce v-am spus eu, mă, că o să înceapă măcelul?”. Aceste derapaje au fost transmise în direct pe Facebook, unde au strâns rapid un număr semnificativ de vizualizări și reacții.
Derapajele europarlamentarei au avut loc în contextul în care România își întărea relațiile cu Ucraina și SUA, semnând un parteneriat strategic de apărare și alte acorduri. Acestea vizează, printre altele, îmbunătățirea condițiilor pentru minoritatea românească din Ucraina și cooperarea în producerea de drone în România. Conform declarațiilor oficiale, acest parteneriat nu implică angajarea României în conflictul militar din Ucraina, ci are scopul de a întări securitatea regională.
Cu toate acestea, Șoșoacă a continuat să împrăștie teorii conspiraționiste, afirmând că Zelenski a venit în România pentru a solicita implicarea României în război. „Normal că sunt foarte mulți care nu înțeleg nimic și vorbesc ca proștii. Puneți, măcar tăceți din gură și învățați de la unii care vor să vă învețe câte ceva”, a continuat ea, provocând reacții vehemente din partea utilizatorilor rețelelor sociale.
În timpul transmisiunii live, Șoșoacă a avut un comportament agresiv, atacând criticii și răspândind mesaje violente. „Abia aștept să-ți dea un glonț în cap, bă. Abia aștept. Să vă pice bombele în cap, las’ să vedeți ce înseamnă”, a spus Şoșoacă, provocând indignare în rândul publicului și al experților. Aceste comentarii au fost interpretate ca fiind incitări la violență și au ridicat întrebări cu privire la responsabilitatea unui europarlamentar.
Reacțiile la derapajele europarlamentarei nu s-au lăsat așteptate. Criticii au subliniat că afirmațiile false și discursul instigator sunt periculoase, mai ales în contextul unei tensiuni internaționale crescute. Experții consideră că astfel de declarații contribuie la polarizarea societății românești și că este esențial ca liderii politici să își asume responsabilitatea pentru mesajele pe care le transmit. Conform unui raport al Agenției Naționale de Statistică (INS) din 2025, majoritatea românilor susțin că politica externă a țării trebuie să rămână echilibrată, fără a se angaja în conflicte externe.
Diana Șoșoacă a fost, de asemenea, criticată pentru derapaje antisemite în timpul live-ului, iar reacțiile ei au fost interpretate ca fiind parte a unei retorici mai largi, care promovează ură și diviziune. Această situație a stârnit îngrijorări în rândul organizațiilor care luptă împotriva discriminarilor și extremismului, subliniind că astfel de comportamente nu pot fi tolerate în democrațiile moderne.
În plus, cu o zi înainte de vizita lui Zelenski, România își întărise relațiile cu SUA, permițând desfășurarea de echipamente militare americane în țară. Acest aspect a fost de asemenea exploatat de Șoșoacă, care a susținut că România devine un stat beligerant, deși autoritățile române au afirmat că aceste măsuri sunt destinate exclusiv apărării. „Suntem într-o situație foarte periculoasă”, a declarat Șoșoacă, sugerând că România ar putea deveni ținta atacurilor externe.
În concluzie, discursul extrem și derapajele europarlamentarei Diana Șoșoacă pun în evidență provocările cu care se confruntă societatea românească în contextul geopolitic actual. Este esențial ca instituțiile responsabile să reacționeze la astfel de manifestări și să promoveze un dialog constructiv, bazat pe fapte și respect reciproc. România trebuie să continue să își consolideze parteneriatele internaționale, în timp ce se asigură că discursul public rămâne bazat pe adevăr și responsabilitate.
Sursa foto: Captură Facebook.
Articolul face parte dintr-o serie din cadrul proiectului Social Media Monitoring sprijinit de Fundația Konrad Adenauer.