Intervenția statului, imposibilă
Plafonarea prețului la carburanți este una dintre măsurile evitate de Guvern pentru reducerea impactului scumpirii petrolului pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, a explicat luni, 16 martie 2026, că statul român pur și simplu nu are resursele pentru a interveni atât de puternic în piață.
Cu prețul unui litru de benzină la pragul de 8,5 lei, iar motorina costând deja peste 9 lei pe litru, statul român nu își permite o plafonare a prețurilor, a declarat economistul Ionuț Dumitru. "Nu știu ce va accepta sau nu domnul premier, dar ce pot să vă spun este că să nu creăm așteptări iraționale că statul ar putea interveni să reducă prețul la combustibil pentru toată lumea, pentru că nu are bani să o facă. Trebuie să înțelegem lucrul acesta. Deficitul bugetar din România în 2024 a fost cel mai mare din Europa. Îl avem în continuare la un nivel foarte înalt, printre cele mai mari din Europa. Nu ai resursele să poți interveni", a declarat Ionuț Dumitru la Antena3 CNN.
Economistul a explicat că măsurile pentru protecția transportatorilor și agricultorilor funcționează deja. "Uitați-vă că sunt pentru două sectoare unde impactul e mai mare din prețul la pompă, și anume agricultură și transportatori. Există niște măsuri care funcționează deja. La transportatori chiar s-a extins acel mecanism de compensare, de rambursare a accizei și a fost chiar crescut nivelul de compensare. Toată lumea ar vrea să audă lucrul ăsta, că poate statul să facă lucrul ăsta. Eu vă spun că nu are resursele să o facă", a mai spus consilierul lui Ilie Bolojan.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar al României a fost estimat la 7,5% din PIB în 2024, ceea ce îl plasează în topul deficitelor din Uniunea Europeană. Conform Eurostat, România se află pe locul 4 în UE în ceea ce privește deficitul bugetar, după Spania, Franța și Italia. În acest context, apariția unor măsuri de plafonare a prețurilor la carburanți ar putea fi privită ca o soluție temporară, dar cu implicații pe termen lung asupra bugetului național.
Criticii guvernului susțin că, fără intervenții suplimentare, costurile ridicate ale combustibililor vor continua să afecteze economia, în special sectoarele cele mai vulnerabile, cum ar fi agricultura și transportul. Expertul în politică economică, Andrei Radu, de la Academia Română, a subliniat că "nevoia de sprijin pentru consumatori este evidentă, dar este esențial să găsim soluții sustenabile, nu doar măsuri ad-hoc care pot duce la o și mai mare presiune asupra bugetului".
În contrast, susținătorii actualei strategii de gestionare a prețurilor afirmă că este mai bine ca statul să își concentreze resursele pe măsuri de sprijin pentru cele mai afectate sectoare, decât să încerce o intervenție generalizată care ar putea destabiliza și mai mult economia. "Fiecare leu cheltuit de stat trebuie să fie justificat, iar în condiții de volatilitate economică, prudența este cheia", a declarat economistul Ilie Petrescu de la Universitatea din București.
Gestionarea prețurilor la carburanți într-o perioadă de volatilitate internațională – agravată de tensiunile geopolitice – este o provocare imensă pentru autorități. Ionuț Dumitru a menționat că "chiar dacă toată lumea și-ar dori ca statul să poată reduce prețul la pompă, realitatea economică impune prudență și realism în așteptările publice". El a subliniat, de asemenea, că prețul petrolului și al combustibililor depinde de dinamica piețelor internaționale, iar statul nu poate controla aceste evoluții doar prin intervenție bugetară directă.
În concluzie, situația actuală a prețurilor carburanților rămâne una complexă și provocatoare. Deși măsurile de sprijin pentru sectoarele vulnerabile sunt în vigoare, lipsa resurselor financiare pentru o intervenție extinsă rămâne o realitate. Autoritățile vor trebui să găsească un echilibru între sprijinul necesar și sustenabilitatea bugetului, pentru a evita crearea de așteptări iraționale în rândul populației.
În perioada următoare, este esențial ca Guvernul să monitorizeze evoluția piețelor internaționale și să ajusteze măsurile de sprijin pentru a răspunde provocărilor economice curente.