România și alte șapte țări din UE vor să blocheze luptătorii ruși

Opt state membre ale Uniunii Europene, printre care România, au solicitat instituțiilor europene măsuri urgente pentru a împiedica intrarea luptătorilor activi și a foștilor combatanți ruși pe teritoriul UE. Această inițiativă a fost formalizată printr-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, Antonio Costa, pe 11 martie 2026. "Persoanele care au participat la război ca parte a forțelor armate ale statului agresor prezintă riscuri grave pentru securitatea internă", a declarat un oficial din Ministerul Afacerilor Externe al României.

Printre semnatarii scrisorii se numără Germania, Polonia, Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania. Aceste țări atrag atenția asupra riscurilor semnificative pentru securitatea internă care derivă din războiul din Ucraina, subliniind că o posibilă deplasare a foștilor combatanți și a combatanților ruși activi în spațiul Schengen poate avea consecințe devastatoare. Potrivit documentului, peste 180.000 de infractori ruși cu condamnări anterioare au fost recrutați din închisori și trimiși pe front.

Creșterea numărului vizelor Schengen eliberate cetățenilor ruși a fost o altă preocupare majoră exprimată în scrisoare. Oficialii au menționat că "orice intrare în spațiul Schengen poate avea consecințe grave pentru securitatea unui stat membru sau a întregului spațiu". Această situație devine și mai alarmantă pe fondul rotațiilor de militari și a procesului de demobilizare, care ar putea determina un număr crescut de combatanți ruși să călătorească în străinătate.

"Lipsa de acțiune ar crea vulnerabilități pe termen lung care pot fi evitate în această etapă", avertizează semnatarii. Aceștia solicită adoptarea de măsuri decisive și coordonate pentru a preveni consecințele negative, subliniind importanța cooperării la nivelul Uniunii Europene în fața acestei amenințări.

Scrisoarea menționează că strategia actuală a Bruxelles-ului privind vizele permite adoptarea de noi măsuri restrictive în cazul deteriorării relațiilor cu o țară terță. Semnatarii subliniază că este esențial ca aceste măsuri să fie implementate rapid, având în vedere riscurile legate de securitate.

"Invităm Comisia, în strânsă cooperare cu Serviciul European de Acțiune Externă și cu structurile relevante ale Consiliului, să examineze și să prezinte cu promptitudine măsuri concrete care pot fi implementate la nivelul UE", au transmis țările semnatare. De asemenea, acestea consideră că obiectivul trebuie să fie evitarea fragmentării și garantarea unei protecții de securitate coerente în întregul spațiu Schengen.

Cele opt state membre invită celelalte țări ale Uniunii Europene să susțină această inițiativă, subliniind că "gravitatea problemei merită atenție politică la cel mai înalt nivel". Ele așteaptă un răspuns european coordonat la summitul liderilor UE programat pentru 19-20 martie 2026.

Aceste măsuri sunt văzute ca o necesitate urgentă pentru asigurarea unui climat de securitate stabil în contextul provocărilor actuale.