Controverse asupra versurilor periculoase
Piesa României pentru Eurovision, „Choke Me”, a fost catalogată drept „periculoasă” și „iresponsabilă” deoarece ar părea că glamourizează strangularea sexuală, o practică nesigură care poate duce la leziuni cerebrale și moarte, transmite The Guardian.
Activistele împotriva violenței sexuale au declarat că piesa – în care expresia „choke me” („strânge-mă de gât”) este repetată de 30 de ori în cele trei minute ale cântecului – „se joacă iresponsabil cu viețile femeilor tinere”. Melodia, interpretată de Alexandra Căpitănescu, fostă câștigătoare a versiunii românești a emisiunii The Voice, conține și versurile: „E greu să respir”, „Vreau să mă strângi de gât” și „fă-mi plămânii să explodeze”.
Clare McGlynn, profesoară de drept la Universitatea Durham și autoarea cărții Exposed: The Rise of Extreme Porn and How We Fight Back, a spus că mesajul sexualizat repetat „choke me” „arată o lipsă alarmantă de preocupare pentru sănătatea și bunăstarea femeilor tinere”. „Cântecul – și alegerea lui de către România/Eurovision, precum și promovarea sa de către aceste organizații – reprezintă o normalizare iresponsabilă a unei practici periculoase”, a spus ea. „Se joacă iresponsabil cu viețile femeilor tinere. Dovezile medicale emergente arată că strangularea sexuală frecventă provoacă leziuni cerebrale la femeile tinere.”
Un val de reacții negative împotriva piesei s-a răspândit online, mulți fani Eurovision cerând descalificarea melodiei sau modificarea versurilor. Anul trecut, o plângere depusă de BBC la Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU), care organizează concursul, a dus la decizia de a modifica titlul și versurile piesei Maltei, care conțineau un joc de cuvinte în care „kant” (care în malteză înseamnă „cântă”) suna similar cu un cuvânt vulgar din engleză.
În anii anteriori, EBU a cerut eliminarea din piese a unor cuvinte precum „shit” și „pussy”. The Guardian a aflat că BBC nu a depus o plângere privind piesa României din acest an, iar videoclipul cântecului poate fi vizionat pe site-ul EBU. Atât BBC, cât și EBU au fost contactate pentru comentarii.
Apărând piesa, Căpitănescu a spus că metafora din spatele imaginilor intense se referă la sentimentul de a fi copleșit de emoții puternice și de a fi sufocat de îndoiala de sine. YouTuberul norvegian despre Eurovision ESC Norway, psiholog de profesie, a spus că piesa României folosește această practică – interzisă în pornografia din Regatul Unit – pentru a „crea controverse”.
Ea a declarat: „Știu foarte bine ce fac și folosesc un subiect care este acum popular și normalizat prin cultura pornografiei, ceea ce este foarte periculos. Știu că aceasta este o tendință și este extrem de înfricoșător ceea ce se întâmplă.” Un studiu de anul trecut a arătat că mai mult de jumătate dintre persoanele sub 35 de ani au experimentat strangularea, iar aproape o treime cred în mod greșit că există modalități sigure de a strangula pe cineva.
Numeroase studii au arătat modificări la nivelul creierului la femeile care au fost strangulate în mod repetat în timpul actului sexual, inclusiv markeri ai leziunilor cerebrale și perturbări între emisferele cerebrale asociate cu depresia și anxietatea. Aproape jumătate dintre participante au spus că au experimentat anxietate în timpul sau după strangulare, iar chiar și un moment scurt de strangulare poate duce la probleme de sănătate pe tot parcursul vieții.
McGlynn a adăugat: „Acest lucru arată nevoia disperată de educație mai bună și de conștientizare privind riscurile pentru femei. Dar ceea ce mă deranjează foarte mult este că multe femei tinere nu doresc să participe la strangulare, însă normalizarea acesteia le face să simtă că trebuie, în ciuda faptului că instinctul lor le spune că nu este corect și, pentru unele, în ciuda faptului că știu riscurile. Promovarea ei în acest mod face și mai greu pentru femeile tinere să refuze. Iar faptul că nu refuză le pune sănătatea și viața în pericol. De ce pare că ne pasă atât de puțin de sănătatea și bunăstarea femeilor tinere?”, a adăugat ea.
Între timp, Eurovision se confruntă cu un boicot parțial al ediției din acest an din cauza participării Israelului, care este acuzat că ar comite genocid împotriva palestinienilor din Gaza. Israelul a fost acuzat că a folosit competiția pentru propagandă în 2025, când guvernul israelian a difuzat reclame plătite pe rețele sociale pentru a încuraja oamenii să voteze piesa sa, care a terminat pe locul al doilea.
Mai multe televiziuni europene, inclusiv din Irlanda, Țările de Jos, Belgia, Spania, Islanda și Finlanda, au cerut un audit al sistemului de vot după acel rezultat surprinzător, în contextul acuzațiilor că israelieni ar fi folosit carduri de credit europene pentru a vota de zeci sau chiar sute de ori.
Unii fani au speculat că acest lucru ar explica diferența dintre scorul maxim de 12 puncte acordat piesei israeliene de publicul din Marea Britanie și zero puncte acordate de juriul profesionist.