Impactul războiului asupra consumului
Temerile privind evoluția crizei din Orientul Mijlociu îi determină pe locuitorii Nepalului să cumpere mai mult gaz îmbuteliat decât au nevoie. „Rezervele noastre sunt intacte, dar războiul din Orientul Mijlociu și rapoartele despre posibile penurii i-au determinat pe consumatori să cumpere mai mult decât au nevoie”, a explicat purtătorul de cuvânt al Nepal Oil Corporation, Manoj Kumar Thakur, pentru AFP. „Prin urmare, am luat decizia de a începe să vindem doar butelii pe jumătate umplute”, a adăugat el, potrivit Le Figaro.
La fel ca în India, multe gospodării și restaurante nepaleze folosesc gazul îmbuteliat ca principală sursă de energie pentru gătit. Deși barajele hidroelectrice de pe râurile care izvorăsc din Himalaya oferă Nepalului o independență energetică semnificativă, acesta este încă obligat să importe hidrocarburi din India. Conform datelor Ministerului Energiei din Nepal, în 2025, importurile de gaze naturale lichefiate au constituit aproximativ 30% din consumul total de energie al țării.
Gigantul sud-asiatic, ale cărui 90% din importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) trec prin Strâmtoarea Ormuz, blocată în prezent de conflictul în curs, a fost forțat să restricționeze cea mai mare parte a distribuției sale la sectoare esențiale, precum gospodării, transporturi și spitale. Potrivit datelor Eurostat, în 2026, India a înregistrat o scădere de 15% în livrările de GNL comparativ cu anul anterior, ceea ce a amplificat temerile legate de aprovizionare.
Prim-ministrul indian Narendra Modi a declarat că a discutat joi cu președintele iranian Massoud Pezeshkian, reiterând că „fluxul nestingherit de mărfuri și energie” rămâne prioritatea sa principală. Această situație subliniază interdependența energetică din regiune și impactul crizei asupra economiilor locale, inclusiv în Nepal. Experți în politică energetică, precum Dr. Kiran Thapa de la Universitatea Tribhuvan, susțin că această criză ar putea determina Nepal să-și diversifice sursele de energie și să investească mai mult în proiectele de energie regenerabilă.
Criticii subliniază că această dependență de importuri poate deveni o problemă serioasă în contextul instabilității din Orientul Mijlociu. De exemplu, experiențele anterioare cu crizele de aprovizionare au dus la creșterea prețurilor și la dificultăți în gospodării, cu un impact disproporționat asupra celor cu venituri mici. Un raport recent al Băncii Mondiale a evidențiat că în 2025, 25% din populația nepaleză trăia sub pragul de sărăcie, iar o penurie de gaz ar putea exacerba și mai mult această situație.
În concluzie, situația actuală din Orientul Mijlociu are ramificații profunde pentru Nepal, afectând nu doar consumul de energie, ci și stabilitatea economică a țării. Pe măsură ce conflictul continuă, autoritățile nepaleze vor trebui să găsească soluții rapide pentru a gestiona cererea crescută și pentru a asigura aprovizionarea cu energie.
Este esențial ca Nepalul să considere alternative la hidrocarburile importate și să își dezvolte capacitățile interne de producție a energiei pentru a preveni crizele viitoare.