Avertismente BNR și europarlamentar
Agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu și creșterea prețului petrolului aduc riscuri de contagiune pentru economiile Uniunii Europene, inclusiv pentru România, avertizează Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). Oficialul a subliniat că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului ar adăuga 0,3 puncte procentuale la inflație. Totodată, el a atras atenția că reducerea deficitului bugetar „nu este opțională”, fiind o condiție esențială pentru credibilitatea statului, și a cerut adoptarea cât mai rapidă a bugetului pentru 2026.
În mesajul de deschidere a evenimentului Rethink Romania, găzduit de Banca Națională, Marinescu a precizat că războiul și turbulențele geopolitice globale fac ca nevoia de politici economice prudente să fie mai acută ca oricând, potrivit News.ro. Potrivit oficialului BNR, deși România are o dependență netă de importuri energetice de petrol mai redusă comparativ cu alte economii europene - de aproximativ 1,5% din PIB ca medie anuală în perioada 2022-2024, cu o tendință de scădere spre 1% în 2025 - expunerea țării noastre prin canalul prețurilor bunurilor de consum rămâne una semnificativă.
„Estimările noastre arată că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa +0,3 puncte procentuale, ceea ce ar impune regândirea estimărilor de inflație actuale. Iar perspectiva unui război prelungit, de amploare, va evidenția un impact propagat și persistent”, a explicat Cosmin Marinescu. El nu a exclus posibilitatea ca marile fonduri de investiții să își reconsidere unele expuneri la nivel global din cauza tensiunilor din regiunea Golfului.
Un punct central al discursului a vizat sănătatea finanțelor publice. Reprezentantul băncii centrale a reiterat că nu există o alternativă rațională la consolidarea bugetară și că aceasta presupune consecvență multianuală. BNR privește cu maximă seriozitate acest proces, având în vedere impactul direct asupra presiunilor inflaționiste și a riscului suveran. „Reducerea deficitului bugetar nu este opțională, ci o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor statului și stabilitatea economică. Numai astfel putem să revenim la sustenabilitate financiară și să reducem dezechilibrele structurale”, a spus el.
Conform datelor prezentate, efortul de ajustare a poziției bugetare în 2025, evaluat la aproximativ 1,3 puncte procentuale din PIB (în termeni ESA), nu s-a tradus printr-o reducere proporțională a deficitului de cont curent. Acesta a scăzut doar ușor, de la 8,2% din PIB în 2024 la 7,95% în 2025. Totuși, acoperirea deficitului extern din fluxuri stabile, care nu generează datorie, urmează să se îmbunătățească de la 42% în 2025, la un nivel estimat de 57% în anul curent, grație intrărilor de fonduri europene.
Marinescu a subliniat că economia românească își schimbă treptat motoarele, trecând de la o creștere bazată pe consum la una susținută de investiții. Pentru anul 2025, an marcat de presiunea ajustărilor fiscal-bugetare, creșterea economică a fost de 0,7%. În această evoluție, contribuția investițiilor a fost de 1 punct procentual, depășind net aportul consumului, de doar 0,4 puncte procentuale. „Trebuie să continuăm și să accelerăm acest parcurs pentru a obține un reviriment al producției, care să mute accentul dinspre cerere către ofertă, dinspre consum către producția internă”, a adăugat el.
Pentru susținerea acestor investiții private, încrederea în politicile statului este vitală, oficialul BNR punctând că un buget aprobat curând pentru 2026 ar oferi un semnal puternic de stabilitate. În prezența ministrului Dragoș Pîslaru, Cosmin Marinescu a reiterat un mesaj ferm privind finanțările externe, declarând că 2026 trebuie să fie „anul fondurilor europene”. El a reamintit că PNRR se apropie de termenul de finalizare în doar câteva luni, iar utilizarea acestor resurse financiare rămâne critică: finanțarea europeană a investițiilor reduce presiunea pe cheltuielile publice și, prin efectul de antrenare în mediul privat, contribuie decisiv la creșterea veniturilor la buget.
Invitat la emisiunea Puterea Știrilor, transmisă de la Strasbourg, Virgil Popescu a vorbit despre situația critică din Orientul Mijlociu, marcată de operațiunea militară a Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului. Europarlamentarul a atras atenția asupra volatilității extreme a pieței energetice, unde prețul barilului de petrol a cunoscut fluctuații masive, stabilizându-se recent în jurul valorii de 91 de dolari după un vârf de 117 dolari, reflectând incertitudinea globală.
Acesta a subliniat gravitatea scenariului în care Iranul ar fi deținut arme nucleare, având în vedere reacția sa considerată „complet disproporționată”. „Avem de-a face cu un lucru cu care nu suntem obișnuiți și trebuie luate ca atare măsuri de prevedere. Europa a trăit decenii de pace relativă. Acum, cu războiul din Ucraina și cu conflictul din Golf, realitatea geopolitică s-a schimbat fundamental”, a afirmat Popescu, iar măsurile de prevedere înseamnă rezerve strategice, diversificare aprovizionare, capacitate de reacție rapidă.
Atacurile cu rachete lansate de Teheran asupra unor state din Golf, dar și asupra Turciei și Ciprului, demonstrează o tentativă periculoasă de a escalada conflictul la nivel regional și de a atrage în luptă state membre NATO și UE. Se poate face o paralelă cu criza energetică din 2022, declanșată de războiul din Ucraina, când prețul petrolului a fost stabilizat prin eliberarea rezervelor strategice ale SUA. Popescu avertizează însă că actualul conflict din Golf prezintă variabile noi și un potențial de durată imprevizibil, ceea ce face planificarea economică extrem de dificilă pentru statele europene.
Evitarea unei catastrofe globale, a mai punctat europarlamentarul, a depins de absența capacităților nucleare iraniene în acest moment tensionat.
Lecția pentru România și restul Europei este necesitatea urgentă de a adopta măsuri de prevedere riguroase, precum consolidarea rezervelor strategice și diversificarea surselor de aprovizionare, într-o realitate geopolitică transformată fundamental.