Războiul din Orientul Mijlociu
Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a formulat miercuri cea mai dură critică de până acum la adresa războiului SUA-Israel împotriva Iranului, descriindu-l ca parte a unei tendințe crescânde și periculoase de intervenții „în afara cadrului dreptului internațional”, relatează Reuters.
Declarațiile sale în parlament au venit după acuzații repetate din partea opoziției că guvernul său de dreapta a fost prea indulgent față de aliații săi. Majoritatea celorlalte națiuni europene, cu excepția notabilă a Spaniei, s-au abținut de la critici directe la adresa atacurilor SUA și Israelului, apelând în mare parte la reținere.
Meloni, care are legături strânse cu președintele american Donald Trump, a mai spus că Iranului nu trebuie să i se permită să dezvolte arme nucleare, deoarece acest lucru ar pune capăt cadrului internațional de neproliferare, cu „repercusiuni dramatice asupra securității globale”, lăsând Italia și Europa expuse unei potențiale amenințări nucleare din partea Teheranului.
SUA și Israelul au lansat atacuri aeriene asupra Iranului în Orientul Mijlociu, în timp ce războiul a ajuns în a 12-a zi, un conflict care a oprit fluxul unei cincimi din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze.
Adresându-se parlamentului cu privire la criză, Meloni a făcut o paralelă între conflictul din Orientul Mijlociu și invazia Rusiei din 2022 asupra Ucrainei, care, potrivit ei, a declanșat o destabilizare globală mai amplă. „În acest context al crizei structurale a sistemului internațional, în care amenințările devin din ce în ce mai înspăimântătoare și intervențiile unilaterale în afara cadrului dreptului internațional se înmulțesc, trebuie să plasăm și intervenția americană și israeliană împotriva regimului iranian”, a declarat ea în Senat.
Meloni a afirmat că Roma furnizează mijloace de apărare aeriană țărilor din Golf afectate de atacurile din Teheran. „Acest lucru nu se întâmplă doar pentru că acestea sunt națiuni prietenoase și partenere strategice ale Italiei, ci și pentru că în acea zonă se află zeci de mii de cetățeni italieni pe care trebuie să îi protejăm, fără a mai menționa faptul că în Golf sunt staționați aproximativ 2.000 de soldați italieni”.
În ultima perioadă, criticile la adresa acțiunilor SUA și Israelului au crescut, iar Meloni se alătură acestui val. Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, și președintele Franței, Emmanuel Macron, au fost printre cei care și-au exprimat rezerve față de intervenția militară. Meloni a recunoscut că regimul iranian este o amenințare, însă a subliniat că acțiunile militare trebuie să respecte dreptul internațional.
Această schimbare de ton este semnificativă, având în vedere că Meloni a fost percepută ca un aliat apropiat al administrației Trump. Criticile sale reflectă atât presiuni externe, cât și interne, având în vedere că opiniile publice din Italia sunt în mare parte ostile implicării în conflicte externe.
Meloni a condamnat recent bombardarea unei școli de fete care a dus la moartea a 168 de persoane, numind-o „un masacru” și cerând clarificări privind responsabilitățile. De asemenea, a insistat că utilizarea bazelor militare din Italia pentru atacuri asupra Iranului necesită aprobarea parlamentului, subliniind faptul că aceste baze sunt folosite în scopuri logistice, nu pentru operațiuni ofensive.
În concluzie, Meloni se confruntă cu un echilibru delicat între menținerea relațiilor cu aliații tradiționali și răspunsul la presiunea internă care se opune implicării în conflicte.
Este de așteptat ca poziția sa să evolueze în funcție de evoluțiile din Orientul Mijlociu și de reacțiile din rândul alegătorilor italieni.