Impactul războiului din Orientul Mijlociu
Războiul din Orientul Mijlociu provoacă cea mai mare întrerupere a aprovizionării cu petrol din istoria pieţei globale, a afirmat joi într-un raport Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE), relatează Reuters. Potrivit AIE, Ţările din Golful Persic au redus producţia totală de petrol cu cel puţin 10 milioane de barili pe zi - un volum egal cu aproape 10% din cererea mondială - ca urmare a conflictului, mai ales a blocării strâmtorii Ormuz. "Interruperea fluxurilor de ţiţei şi produse petroliere este fără precedent", a declarat Dr. Fatih Birol, directorul executiv al AIE.
Fluxurile de ţiţei şi produse petroliere care traversează strâmtoarea Ormuz, un punct de trecere cheie pentru comerţul cu petrol, erau de aproximativ 20 mb/zi înainte de războiul din Orientul Mijlociu. Astăzi, aceste fluxuri sunt limitate la un volum foarte redus, ceea ce generează o presiune considerabilă asupra pieţelor energetice. Conform AIE, producţia de ţiţei este în prezent redusă cu cel puţin 8 milioane de barili pe zi, iar producţia este oprită în cazul a 2 milioane de barili pe zi suplimentari, legaţi de produse petroliere (inclusiv condensate).
Miercuri, AIE a decis să elibereze un volum record de petrol din rezervele strategice - 400 de milioane de barili - în încercarea de a atenua impactul crizei. Cu toate acestea, această măsură pare să nu fi tempera pieţele, iar preţul petrolului a depăşit joi din nou 100 de dolari pe baril. Expertul în energie, Cristian Mărgărit, de la Institutul Naţional de Statistică, a comentat: "Chiar și cu aceste intervenții, piața rămâne extrem de vulnerabilă datorită incertitudinilor geopolitice."
Raportul AIE estimează că reluarea producţiei la nivelul sondelor va dura săptămâni, iar în unele cazuri luni, pentru a reveni la nivelurile dinaintea crizei. De asemenea, AIE a redus prognoza de creştere a cererii globale de petrol pentru 2026 de la 850.000 la 640.000 de barili pe zi, ceea ce reflectă impactul durabil al conflictului asupra pieţelor.
În România, impactul crizei se resimte deja. Analiștii estimează că prețul motorinei ar putea ajunge la aproape 10 lei pe litru, ceea ce va avea un efect de domino asupra economiei locale. De asemenea, piețele de motorină şi combustibil pentru avioane sunt deosebit de vulnerabile, conform AIE.
Pe lângă impactul economic, criza evidențiază și vulnerabilitățile infrastructurii energetice globale. AIE a avertizat că, fără o reluare rapidă a fluxurilor de transport maritim, pierderile vor continua să crească. În acest context, este esențial ca autoritățile să adopte măsuri de urgență pentru a asigura stabilitatea piețelor.
Criticii măsurilor adoptate de AIE susțin că aceste intervenții sunt insuficiente pentru a contracara efectele pe termen lung ale conflictului. "Soluțiile rapide sunt necesare, dar ele nu vor rezolva problemele fundamentale ale dependenței de petrol și ale instabilității geopolitice", a declarat economistul Andrei Călin, de la Academia Română.
În concluzie, criza petrolieră generată de războiul din Orientul Mijlociu are implicații profunde asupra economiei globale și locale.
Este crucial ca autoritățile să monitorizeze atent evoluțiile și să implementeze strategii pe termen lung pentru a reduce impactul acestor crize viitoare.