Ursula von der Leyen afirmă
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că reducerea sectorului energiei nucleare din Europa a fost o „greșeală strategică”. Această afirmație a fost făcută în cadrul unui eveniment desfășurat la Paris pe 10 martie 2026, unde von der Leyen a subliniat că această decizie a condus la o dependență crescută de importurile de combustibili fosili, în contextul unei crize energetice accentuate de recentele fluctuații ale prețurilor. "Dependența totală de importurile scumpe și volatile de combustibili fosili pune Europa într-o poziție dezavantajoasă față de alte regiuni", a declarat von der Leyen, evidențiind astfel riscurile economice și strategice asociate acestei politici energetice.
Europa producea aproximativ o treime din energia electrică din surse nucleare în 1990, dar acest procent a scăzut dramatic la 15% în prezent, conform datelor disponibile de la Eurostat. Această scădere a fost influențată în mare parte de deciziile luate în Germania, sub conducerea fostului cancelar Angela Merkel, care a optat pentru o eliminare treptată a energiei nucleare după dezastrul de la Fukushima din 2011. Von der Leyen, care a fost ministru în guvernul Merkel, a recunoscut că această alegere a fost o eroare strategică, având în vedere că energia nucleară este o sursă stabilă și cu emisii reduse de carbon.
Critica adusă de von der Leyen a fost contracarată de ministrul german al mediului, Carsten Schneider, care a declarat că „energia electrică mai curată și mai sigură provenită din vânt și soare este mai ieftină” și a subliniat că tranziția energetică nu ar trebui să depindă de energia nucleară. Schneider a denumit strategia lui von der Leyen ca fiind „retrogradă”, afirmând că energia regenerabilă este calea de urmat pentru o tranziție sustenabilă.
În ciuda extinderii rapide a energiei regenerabile în Uniunea Europeană, centralele pe gaze rămân o parte esențială a mixului energetic, având rolul de a compensa fluctuațiile în producția de energie din surse regenerabile. Acest lucru a dus la o dependență continuă de combustibilii fosili, care au un impact semnificativ asupra prețurilor la energie. În 2022, această dependență a fost evidentă când Rusia a redus livrările de gaz către Europa, provocând o creștere a prețurilor și o criză energetică în multe state membre.
Deși bugetul UE nu finanțează direct proiectele de energie nucleară, Ursula von der Leyen a anunțat că Comisia Europeană va oferi o garanție de 200 de milioane de euro pentru investiții private în tehnologii nucleare inovatoare, fonduri care vor proveni din piața carbonului a UE. Această decizie reflectă o acceptare crescândă a energiei nucleare în rândul statelor membre, chiar și în rândul celor care s-au opus anterior acestei surse de energie.
În mod interesant, țări precum Danemarca și Olanda, care anterior s-au opus energiei nucleare, au început să își modereze poziția, căutând soluții pentru a asigura o cantitate stabilă de energie electrică cu emisii reduse de carbon pentru industria grea. Între timp, alte state, cum ar fi Austria și Luxemburg, continuă să se opună ferm energiei nucleare.
Franța, care este cel mai mare producător de energie nucleară din Europa, susține că energia stabilă și cu emisii reduse provenită de la centralele nucleare este esențială pentru competitivitatea industrială. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că UE trebuie să caute alți furnizori de uraniu, având în vedere că 15% din uraniul utilizat de producătorii de energie nucleară din Europa provenea din Rusia în 2024. De asemenea, Macron a propus standardizarea proiectelor de reactoare la nivel european, ceea ce ar putea facilita implicarea gigantului nuclear EDF în noi proiecte.
În contextul regional, România produce în prezent 18% din necesarul său de electricitate prin cele două reactoare nucleare de la Cernavodă. Compania de stat Nuclearelectrica are în plan realizarea Reactoarelor 3 și 4, un proiect estimat la 6,5 miliarde de euro. De asemenea, compania intenționează să dezvolte o centrală cu reactoare modulare mici la Doicești, în județul Dâmbovița, deși costurile acestora au crescut semnificativ în ultima perioadă.
Pe de altă parte, Ungaria, sub conducerea lui Viktor Orban, dezvoltă reactoare nucleare la Paks în colaborare cu gigantul rus de stat Rosatom. Această diversificare în abordările energetice din diferite state membre reflectă complexitatea și provocările pe care le întâmpină Uniunea Europeană în asigurarea unei tranziții energetice durabile și eficiente.
În concluzie, recunoașterea de către Ursula von der Leyen a erorilor strategice legate de reducerea energiei nucleare subliniază nevoia urgentă de a regândi mixul energetic al Europei.
În contextul actual al crizei energetice și al dependenței de combustibilii fosili, este esențial ca statele membre să colaboreze pentru a găsi soluții durabile care să asigure securitatea energetică și sustenabilitatea pe termen lung.