Cereri și mesaje recente
Pe 10 martie 2026, cu ocazia Zilei Libertății Secuilor, sute de manifestanți s-au adunat la Târgu Mureș pentru a solicita autonomia Ținutului Secuiesc, în cadrul inițiativei cetățenești europene „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și sustenabilitatea culturilor regionale”. Președintele Consiliului Național Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a declarat: „Solicităm ca Guvernul României să sprijine această inițiativă, care poate deschide noi resurse pentru dezvoltarea regiunii noastre”. Potrivit CNS, succesul inițiativei ar putea beneficia toți locuitorii din Ținutul Secuiesc, dar, în cazul eșecului, Guvernul va trebui să explice alegătorilor săi de ce nu a acționat în interesul lor.
Participanții la manifestație au adoptat o petiție în care cer acordarea autonomiei Ținutului Secuiesc, subliniind că această autonomie nu afectează unitatea teritorială și suveranitatea României. „Autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc este în conformitate cu Constituția României și cu practicile europene, permițând comunității secuiești să rezolve problemele de interes public”, se arată în document. Acesta invocă și Recomandarea 1201/1993 și Rezoluția 1334/2003 a Consiliului Europei, care sprijină drepturile comunităților naționale autohtone.
Izsak Balazs a subliniat că protestul de anul acesta este o reafirmare a voinței secuilor de a obține autonomia, menționând că „Ziua Libertății Secuilor este o zi de comemorare, dar și de revendicare a drepturilor”. La evenimentele de la Târgu Mureș, participanții au purtat bannere și au scandat mesaje de solidaritate, cerând respectarea drepturilor lor istorice. În total, aproximativ 300 de persoane au participat la manifestație, desfășurând un marș către Instituția Prefectului - Județul Mureș pentru a depune petiția adoptată.
Pe lângă cererile de autonomie, participanții au protestat și împotriva oricărei intenții de desființare a comunelor secuiești, a reformelor administrative care ar putea afecta unitatea culturală a regiunii și a restricțiilor privind folosirea limbii maghiare. „Protestăm împotriva atacurilor îndreptate împotriva instituțiilor de învățământ în limba maghiară și a oricăror măsuri care afectează libertatea religioasă a comunității noastre”, a afirmat Balazs.
În aceeași zi, Szili Katalin, consilierul principal al premierului Ungariei pentru politici naționale, a transmis un mesaj de sprijin pentru autonomia comunității secuiești. Aceasta a subliniat că „secuii nu renunță la limba, cultura, tradițiile, drepturile lor comunitare și la aspirația de autonomie”. Mesajul său a fost primit cu aplauze de către manifestanți, care văd în susținerea Ungariei o dovadă de solidaritate internațională.
Criticii acestor mișcări argumentează că astfel de revendicări pot afecta coeziunea națională și pot crea tensiuni între comunitățile etnice din România. Reprezentanți ai guvernului român au declarat că orice discuție despre autonomie trebuie să respecte constituția și integritatea teritorială a statului român. „Autonomia nu poate fi un subiect de negociere, ci trebuie să rămână în cadrul legal existent”, a declarat un oficial al Ministerului Administrației și Internelor.
În contextul actual al alegerilor, aceste cereri de autonomie au generat reacții mixte în rândul alegătorilor din România. Uniunea Europeană a fost, de asemenea, menționată în discuții, fiind văzută ca un potențial mediator în acest proces. „Europa ar trebui să recunoască responsabilitatea sa în protejarea drepturilor comunităților naționale autohtone”, a adăugat Szili Katalin.
În concluzie, cererile pentru autonomia Ținutului Secuiesc continuă să fie un subiect de dezbatere intensă în România, cu implicații nu doar pentru comunitatea secuiască, ci și pentru întreaga societate românească. Dialogul între autoritățile române și reprezentanții secui este esențial pentru a evita escaladarea tensiunilor și pentru a găsi soluții sustenabile care să respecte drepturile tuturor cetățenilor.
Următorii pași ar putea include inițierea unor discuții oficiale între guvern și reprezentanții comunității secuiești, în scopul identificării unei căi constructive pentru a aborda aceste revendicări, în conformitate cu normele și standardele europene.