Discuții CSAT despre militari
Mihai Fifor, fost ministru al Apărării, a comentat recent solicitarea Statelor Unite de a disloca temporar capabilități militare pe teritoriul României, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. "Spațiul public este acaparat în ultimele ore de această temă, iar este important să spunem foarte clar: nu există niciun motiv de panică", a declarat Fifor, referindu-se la analiza care va avea loc în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Această sesiune este programată pentru astăzi, 11 martie 2026, la Palatul Cotroceni, la ora 9:30.
Fifor a subliniat că România, ca membră NATO, are un Parteneriat Strategic solid cu Statele Unite, iar cooperarea militară nu este una ad-hoc, ci se desfășoară în baza unui cadru juridic bine stabilit. Acordul privind activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României, semnat în 2005 și ratificat prin Legea nr. 268/2006, stabilește condițiile în care forțele americane pot utiliza facilități militare din România, inclusiv pentru rotația de trupe și exerciții.
Fostul ministru a menționat că aceste solicitări nu sunt o noutate și că au mai existat și în trecut. De exemplu, anul trecut au fost discutate aspecte similare în contextul evoluțiilor de securitate regionale. "Analiza subiectului în CSAT este un demers firesc și responsabil, parte a modului în care România își exercită rolul de aliat serios și predictibil", a adăugat acesta.
La reuniunea CSAT, se va discuta și despre impactul evoluțiilor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România. Surse din cadrul Digi24 au indicat că Statele Unite au solicitat desfășurarea a două avioane-cisternă la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, precum și echipaje militare între 100 și 300 de persoane pentru întreținerea aeronavelor.
Parlamentul României a fost convocat în ședință de urgență pentru a analiza propunerea CSAT, astfel încât, în cazul unui vot favorabil, decizia să fie adoptată în aceeași zi. Contextul actual al solicitării este marcat de tensiunile dintre Statele Unite, Israel și Iran, iar baza Mihail Kogălniceanu este considerată un punct strategic pentru NATO.
În trecut, această bază a fost utilizată în operațiuni militare, inclusiv în conflicte din Orientul Mijlociu. De exemplu, avioane britanice staționate la Mihail Kogălniceanu au decolat pentru a lovi ținte din Iran, informațiile fiind făcute publice ulterior. În prezent, România găzduiește aproximativ 1.000 de militari americani, majoritatea la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu, număr care a scăzut comparativ cu anii anteriori.
Ministerul Apărării Naționale a comunicat pe 29 octombrie 2025 despre redimensionarea unor efective americane dislocate pe Flancul Estic al NATO. Deși unitățile militare din România nu au fost folosite pentru operațiuni în Iran, există indicii că baza din Constanța ar putea deveni un punct de lansare pentru avioane de luptă.
În concluzie, deciziile luate în cadrul CSAT vor avea un impact semnificativ asupra relațiilor internaționale și asupra securității naționale. Este esențial ca România să gestioneze cu responsabilitate aceste solicitări și să asigure că orice acțiune întreprinsă este bine fundamentată și în interesul național.
Așadar, următoarele ore și zile vor fi cruciale pentru determinarea direcției strategice a țării în acest context regional complex.