Rolul probelor excluse din dosarul lui Georgescu și Potra

Probele excluse din dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra, printre alții, sunt acuzați de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, sunt legate de episodul din noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024. Este vorba, concret, de declarații făcute în calitate de martor de cei peste 20 de bărbați care făceau parte din grupul care se deplasa înspre București. Deși aceste declarații au fost folosite de procurori pentru a arăta rolul lui Horațiu Potra în organizarea deplasării, în dosar există și alte probe care arată același lucru și care nu au fost excluse de judecători.

Pentru a înțelege rolul acestor probe excluse, trebuie să reamintim că este vorba de deplasarea la București din noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024. În acest context, procurorii vorbeau de o „operațiune paramilitară de destabilizare națională”. Protestul pașnic urma să fie deturnat prin violențe, iar mercenarii lui Potra ar fi avut rolul de a crea „un climat de teroare” pe fondul căreia să aibă loc lovitura de stat, potrivit informațiilor obținute de Digi24.ro din dosar.

Probele excluse din dosar sunt, practic, mai multe declarații date în fața anchetatorilor de următorii apropiați ai lui Horațiu Potra: Declarațiile au fost făcute de aceștia în calitate de martori, în decembrie 2024, la scurt timp după ce au fost reținuți de poliție (fiind prinși în trafic, în timp ce se deplasau înspre București). Procurorii le-au folosit pentru a arăta că au existat contradicții cu privire la motivul invocat de fiecare dintre ei pentru a justifica deplasarea la București.

De exemplu, procurorii arată că aceștia au motivat deplasarea la București prin dorința de a se distra în Centrul Vechi, a veni la un meci de fotbal, a ridica un colet sau a ridica o diplomă. Din probele eliminate de judecători mai reieșeau „aspecte de interes cu privire la locul ales de Horațiu Potra, ca loc de întâlnire și începere a deplasării către București”. În plus, potrivit acestor declarații, procurorii arătau că Horațiu Potra „a fost figura centrală în organizarea deplasării către București, în coordonarea logistică și strategia grupului”.

Aceste declarații, excluse în prezent, au fost susținute, însă, și de interceptări, mesaje transmise pe grupurile de Whatsapp și alte argumente ale procurorilor care nu au fost excluse din dosar. După eliminarea acestor probe, procurorii Parchetului General au la dispoziție cinci zile (de la comunicarea încheierii) pentru a decide dacă mențin trimiterea în judecată sau cer restituirea cauzei, pentru a reface dosarul.

În rest, judecătorii au respins ca nefondate celelalte cereri și excepții formulate inclusiv de Călin Georgescu și Horațiu Potra, ceea ce presupune că rechizitoriul a fost legal întocmit în ceea ce privește acuzațiile aduse la adresa acestora. Este important de menționat că deciziile instanței în acest caz au fost fundamentate pe respectarea dreptului martorilor la tăcere și neauto-incriminare, așa cum prevede Codul de procedură penală.

Este vorba de mai multe declarații făcute în calitate de martori de 17 apropiați ai lui Horațiu Potra în decembrie 2024, la scurt timp după primele rețineri din acest caz. Ulterior, aceștia au fost puși sub acuzare. Judecătorii au stabilit că s-a încălcat „dreptul martorului la tăcere şi neautoincriminare”. Declarațiile date în calitate de martori de cele 17 persoane, care ulterior au dobândit calitate de inculpat, sunt considerate nule de către instanță.

În schimb, cererile și excepțiile formulate de Călin Georgescu și Horațiu Potra au fost respinse ca nefondate de judecători. „În temeiul art. 102 alin. 2, 3 raportat la art. 118 Cod procedură penală (dreptul martorului la tăcere şi neautoincriminare) şi art. 282 Cod procedură penală, constată nulitatea declaraţiilor date în calitate de martor de către inculpaţii Lup Ioan, Hauptman Manfred-Ioan, Borişca Cristian-Sergiu, Comiza Adrian-Inocenţiu, Dragoman Vasile-Leonard, Lechinţan Traian, Mureşan Ovidiu-Claudiu, Panţa Dan-Cristian, Timofti Constantin, Lăpădatu Claudiu-Marian, Dărăbanţ Matei, Aniţei Iulian, Goloşoiu Mihail-Alex, Apahidean Marius-Samuel, Szanto Daniel, Moldovan Dionisie şi Lascu Bogdan-Florin”, se arată în hotărârea Curții de Apel București, din 9 martie 2026.

Astfel, judecătorii au dispus excluderea din rechizitoriu a acestor mijloace de probă. „Dispune eliminarea din dosarul cauzei a mijloacelor de probă declarate nule, a mediilor optice pe care sunt stocate fişierele conţinând înregistrările audierilor martorilor, precum şi înlăturarea redării conţinutului declaraţiilor şi a referirilor la acestea din cuprinsul rechizitoriului”, potrivit sursei citate. După eliminarea probelor menționate, procurorii Parchetului General au la dispoziție cinci zile, de la comunicarea încheierii, pentru a decide dacă mențin trimiterea în judecată sau cer restituirea cauzei, pentru a reface dosarul.

Decizia Curții de Apel București nu este una definitivă, ea putând fi contestată de procurori și inculpați. „În temeiul art. 345 alin. 3 Cod procedură penală, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul va comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei. În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Cu drept de contestaţie odată cu încheierea pronunţată conform art. 346 Cod procedură penală. Pronunţată în camera de consiliu, azi, 9 martie 2026”, potrivit Curții de Apel București.

Probele eliminate vizau declarațiile apropiaților lui Horațiu Potra, date în decembrie 2024, imediat după ce poliția i-a oprit în București. În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, Horațiu Potra ar fi reunit un grup de 21 de persoane pentru a pleca din Mediaș către București. Aceștia au fost opriți de poliție înainte de a ajunge în Capitală, fiind suspectați că pregăteau o „operațiune paramilitară de destabilizare națională”. Declarațiile anulate au fost făcute de aceștia în calitate de martori, la acel moment, iar în rechizitoriu procurorii le-au folosit pentru a arăta că au existat contradicții cu privire la motivul invocat de fiecare dintre ei pentru a justifica deplasarea la București, potrivit Digi24.

Procurorii au arătat în rechizitoriu, de exemplu, că aceștia au motivat deplasarea la București diferit: pentru a se distra în Centrul Vechi, a veni la un meci de fotbal, a ridica un colet sau a ridica o diplomă. Din probele eliminate de judecători mai reieșeau „aspecte de interes cu privire la locul ales de Horațiu Potra, ca loc de întâlnire și începere a deplasării către București”. De asemenea, potrivit acestor declarații, procurorii arătau că Horațiu Potra „a fost figura centrală în organizarea deplasării către București, în coordonarea logistică și strategia grupului”. Călin Georgescu și Horațiu Potra au fost trimiși în judecată în septembrie 2025, alături de alte 20 de persoane, pentru acţiuni împotriva ordinii constituţionale. Procurorii Parchetului General susțin în rechizitoriu că inculpații prinși în timp ce se deplasau înarmați către București ar fi putut crea haos la protestul simpatizanților lui Călin Georgescu față de hotărârea CCR de anulare a alegerilor.

De asemenea, oamenii lui Horațiu Potra ar fi plănuit o „acțiune de război hibrid”, prin care urmăreau să creeze în rândurile manifestanților și ale forțelor de ordine o stare de teroare, care ar fi dus la un conflict generalizat.