Discuții despre intervenție militară
Statele Unite și Israelul discută despre posibilitatea desfășurării de forțe speciale în Iran pentru a prelua stocul de uraniu puternic îmbogățit în faze ulterioare ale conflictului, au declarat patru surse pentru publicația Axios. Președintele Donald Trump a stabilit ca unul dintre obiectivele principale ale războiului să fie prevenirea obținerii unei arme nucleare de către Iran. "Cele 450 de kilograme de uraniu îmbogățit cu 60% ale regimului – convertibil în uraniu de calitate militară în câteva săptămâni – sunt esențiale pentru atingerea acestui obiectiv", au explicat sursele.
Orice operațiune de confiscare ar necesita trupe americane sau israeliene pe teritoriul iranian, cu acces la instalații subterane fortificate. "Rămâne neclar dacă ar fi o misiune americană, israeliană sau comună", au mai precizat sursele. De asemenea, o astfel de acțiune ar avea loc doar după ce ambele state se asigură că armata iraniană nu mai reprezintă o amenințare pentru forțele implicate.
La o conferință de presă a Congresului, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că „oamenii vor trebui să meargă să-l ia”, referindu-se la uraniul îmbogățit, fără a specifica cine s-ar ocupa de intervenție. Un oficial israelian al apărării a afirmat că Donald Trump și echipa sa iau foarte mult în considerare trimiterea de unități de operațiuni speciale în Iran pentru misiuni precise.
Un oficial american a adăugat că administrația analizează două opțiuni: „scoaterea completă a materialului din Iran sau aducerea de experți nucleari pentru a-l dilua la fața locului”. Operațiunea ar include probabil operatori speciali și oameni de știință, posibil de la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).
Această posibilitate de desfășurare a forțelor speciale vine în contextul în care SUA și Israelul consideră cele 450 de kilograme de uraniu îmbogățit cu 60% ca fiind o amenințare serioasă. Potrivit unor experți militari, acest stoc ar putea fi îmbogățit în câteva săptămâni până la un nivel suficient pentru a produce bombe nucleare.
În plus, atacurile americano-israeliene asupra instalațiilor nucleare iraniene din iunie anul trecut au dus la distrugerea unei părți semnificative a infrastructurii nucleare a Iranului, făcând ca regimul să nu poată accesa rezervele de uraniu îmbogățit. De asemenea, aceste atacuri au dus la distrugerea aproape tuturor centrifugelor utilizate pentru procesul de îmbogățire.
Un oficial american a subliniat provocările operaționale: „Prima întrebare este unde se află uraniul? A doua întrebare este cum ajungem la el și cum obținem controlul fizic?” Această dilemă complicată ridică multe întrebări cu privire la fezabilitatea unei astfel de misiuni.
În final, Trump a declarat pentru jurnaliști că desfășurarea trupelor terestre este o opțiune, dar va necesita un motiv întemeiat. „Dacă am face vreodată asta, [iranienii] ar fi atât de decimați încât nu ar mai putea lupta la sol”, a afirmat el. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a adăugat că Trump „păstrează cu înțelepciune toate opțiunile disponibile și nu exclude nicio posibilitate”.
Această situație subliniază tensiunile crescânde din regiune și complexitatea unei eventuale intervenții militare în Iran.
Rămâne de văzut cum va evolua această discuție și care vor fi implicațiile pentru securitatea națională și geopolitica globală.