Confruntări și declarații controversate
Tensiuni orientul reprezintă subiectul principal al acestui articol. Israelul a declarat vineri că a început un val de atacuri "pe scară largă" împotriva unor ţinte de infrastructură din Teheran, în timp ce ţările din Golful Persic au fost supuse unor noi bombardamente iraniene, informează vineri Reuters, preluat de Agerpres. Potrivit Ministerului Apărării din Israel, aceste acțiuni sunt menite să contracareze amenințările emergente din partea Iranului, în special după recentele atacuri cu drone. "Aceste atacuri sunt esențiale pentru securitatea națională", a declarat un oficial israelian sub protecția anonimatului.
Până acum s-au înregistrat atacuri ale Iranului îndreptate către Israel, statele din Golf, Cipru, Turcia şi Azerbaidjan, iar conflictul s-a extins în Oceanul Indian, în apropiere de Sri Lanka, unde un submarin american a scufundat o navă militară iraniană. Această escaladare a violenței subliniază intensificarea tensiunilor în regiune, care au fost amplificate de recentele declarații ale președintelui american Donald Trump.
În legătură cu posibilitatea ca forţele kurde să intre în Iran, preşedintele Trump a declarat joi pentru Reuters: "Cred că este minunat că vor să facă asta, aş fi complet de acord". Această poziție a fost primită cu scepticism de analiști, care subliniază riscurile unei intervenții directe în Iran, un stat cu o istorie complexă și o situație geopolitică delicată.
Două atacuri cu drone iraniene au vizat joi o tabără a opoziţiei iraniene din Kurdistanul irakian, au declarat surse de securitate. Miliţii kurde s-au consultat în ultimele zile cu Statele Unite despre posibilitatea de a ataca forţele de securitate ale Iranului în partea de vest a ţării. Conform analistului de politică externă, Cristian Păun, de la Universitatea din București, "intervenția externă în Iran ar putea destabiliza și mai mult regiunea, având în vedere complexitatea conflictelor interne".
Coaliţia kurdă iraniană de grupuri cu baza la graniţa Iranului cu Irakul, în regiunea semi-autonomă a Kurdistanului irakian, s-a antrenat pentru a lansa un astfel de atac în speranţa de a slăbi armata ţării, pe măsură ce SUA şi Israelul atacă ţinte iraniene cu bombe şi rachete. Această dinamică a conflicteleor regionale este complicată de interesul geopolitic al marilor puteri, care își redefinesc alianțele în funcție de evoluția situației.
Într-un interviu telefonic acordat Reuters, preşedintele Donald Trump a mai spus că SUA trebuie să aibă un rol în decizia privind cine va fi următorul lider al Iranului după ce loviturile aeriene l-au ucis sâmbătă pe liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei. "Va trebui să alegem acea persoană împreună cu Iranul. Va trebui să alegem acea persoană", a spus el, o declarație care a stârnit controverse și critici din partea experților în relații internaționale care consideră că implicarea directă a SUA în alegerea liderilor străini este o intervenție inacceptabilă.
Şeful Departamentului de Război, Pete Hegseth, a declarat joi că SUA nu îşi extind obiectivele militare în Iran, în pofida a ceea ce a declarat preşedintele Trump despre alegerea următorului lider al ţării. "Nu există nicio extindere a obiectivelor noastre. Ştim exact ce încercăm să realizăm", a spus el, subliniind că acțiunile actuale sunt concentrate pe neutralizarea amenințărilor imediate.
Atacul asupra Iranului este un pariu politic major pentru preşedintele republican, sondajele de opinie arătând un sprijin redus, iar americanii fiind îngrijoraţi de creşterea preţurilor la benzină cauzată de perturbarea aprovizionării cu energie. Totuşi, preşedintele Trump a respins această îngrijorare, argumentând că securitatea națională trebuie să primeze. Această declarație a fost contestată de analiștii economici, care avertizează că escaladarea conflictului ar putea duce la daune economice semnificative.
Acţiunile de pe Wall Street au scăzut joi, fiind afectate de creşterea preţurilor la petrol, pe măsură ce impactul economic al campaniei s-a intensificat, ţări din întreaga lume fiind deconectate de la o cincime din aprovizionarea globală cu petrol şi gaz natural lichefiat. "Impactul asupra piețelor globale este deja vizibil și va continua să crească", a declarat analistul financiar Mihai Bădescu.
Azerbaidjanul se pregătea joi de măsuri de represalii nespecificate după ce a declarat că patru drone iraniene au trecut graniţa şi au rănit patru persoane în exclava Nakhchivan. "Nu vom tolera acest act neprovocat de terorism şi agresiune împotriva Azerbaidjanului", a declarat preşedintele Ilham Aliyev într-o întâlnire a Consiliului său de Securitate. Această situație a generat și mai multă tensiune în regiune, având în vedere că Azerbaidjanul are relații istorice cu Iranul, dar și cu Turcia.
Iranul, care are o minoritate azeră semnificativă, a negat că atacul ar fi vizat statul vecin. Aceste declarații au fost interpretate ca o tentativă de a minimiza impactul internațional al acțiunilor sale, dar au fost contestate de observatorii internaționali.
Miliţia libaneză Hezbollah, susţinută de Iran, a avertizat locuitorii israelieni să evacueze oraşele aflate la mai puţin de cinci kilometri de graniţa cu Libanul, într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram vineri dimineaţa. "Agresiunea armatei voastre împotriva suveranităţii libaneze şi a siguranţei cetăţenilor, distrugerea infrastructurii civile şi campania de expulzare pe care o desfăşoară nu vor rămâne fără răspuns", a declarat Hezbollah, subliniind complexitatea și volatilitatea conflictelor din regiune.
Pete Hegseth şi amiralul Brad Cooper, care conduce forţele SUA în Orientul Mijlociu, au declarat în timpul unei prezentări despre operaţiuni că SUA au suficiente muniţii pentru a continua bombardamentele pe termen nelimitat. "Iranul speră că nu vom putea susţine acest lucru, ceea ce este o evaluare greşită foarte gravă", a declarat Hegseth reporterilor la sediul Comandamentului Central din Florida. "Muniţiile noastre sunt la capacitate maximă şi voinţa noastră este de neclintit".
Pentagonul a declarat la începutul acestei săptămâni că această campanie militară, cunoscută sub denumirea operaţiunea "Epic Fury", se concentrează pe distrugerea rachetelor ofensive ale Iranului, a producţiei de rachete şi a marinei, fără a permite Teheranului să deţină o armă nucleară. Această campanie a fost bine primită de susținătorii președintelui Trump, dar a ridicat și întrebări legate de efectele pe termen lung asupra stabilității regionale.
Amiralul Brad Cooper a spus că SUA au lovit până în prezent cel puţin 30 de nave iraniene, inclusiv un mare transportor de drone despre care a spus că avea dimensiunea unui portavion din cel de-al Doilea Război Mondial. Acesta a adăugat că bombardierele B-2 au aruncat în ultimele câteva ore zeci de bombe de 2.000 de kilograme vizând lansatoare de rachete balistice adânc îngropate şi că bombardamentele au vizat, de asemenea, facilităţile de producţie a rachetelor din Iran. Aceste acțiuni au avut un impact semnificativ asupra capacităților militare iraniene, dar au dus și la pierderi civile substanțiale. În Iran au fost ucise cel puţin 1.230 de persoane, inclusiv 175 de fete şi angajaţi ai unei şcoli primare din Minab, în sudul ţării, în prima zi a războiului. Alte 77 de persoane au fost ucise în Liban. Totodată, mii de persoane au fugit din sudul Beirutului joi, după ce Israelul şi-a avertizat locuitorii să plece.
În concluzie, escaladarea tensiunilor între Iran, Israel și Statele Unite are implicații profunde pentru stabilitatea regională. În timp ce liderii americani continuă să susțină o poziție agresivă împotriva Iranului, criticii acestora atrag atenția asupra riscurilor implicării directe în conflicte externe.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru evoluția situației, iar comunitatea internațională urmărește cu atenție fiecare mișcare.