Găzduite de cinci state NATO
Europa focoase reprezintă subiectul principal al acestui articol. Statele europene membre NATO beneficiază de protecția nucleară oferită de Statele Unite, în contextul unei tensiuni crescute pe scena internațională. Conform declarațiilor președintelui României, Nicușor Dan, "În viitorul mediu nu se pune problema ca componente nucleare să fie găzduite pe teritoriul nostru. Încă din momentul în care România a intrat în NATO, este protejată de umbrela NATO asigurată de SUA". Acesta a subliniat că a fi protejat de umbrela nucleară NATO nu implică neapărat prezența unor elemente nucleare pe teritoriu.
În prezent, cinci state membre NATO, respectiv Italia, Turcia, Germania, Belgia și Olanda, găzduiesc împreună 100 de focoase nucleare aparținând SUA. Acest program a început în anii '50, imediat după înființarea NATO. Potrivit unui raport al Federației pentru Drepturile Omului, Italia este responsabilă pentru 35 de focoase, Turcia pentru 20 la baza de la Incirlik, iar Germania, Belgia și Olanda pentru câte 15 focoase fiecare. Aceasta înseamnă că Europa, într-o anumită măsură, depinde de securitatea nucleară americană.
Este important de menționat că, deși aceste țări găzduiesc arme nucleare, ele nu au autoritatea de a le folosi fără aprobarea președintelui SUA, care, conform Constituției, are nevoie și de consimțământul Congresului. De cealaltă parte, Rusia a stabilit arme nucleare în Belarus, însă numărul exact al acestora rămâne necunoscut, iar decizia de utilizare aparține exclusiv lui Vladimir Putin.
Pe de altă parte, opt state europene membre NATO, inclusiv Germania, Grecia și Polonia, și-au exprimat dorința de a intra sub umbrela nucleară a Franței. Emmanuel Macron, președintele Franței, a declarat: "În primul rând, oferă partenerilor noștri posibilitatea de a participa la exercițiile noastre de descurajare. Aceasta poate implica, de asemenea, schimbul de informații, inclusiv dincolo de granițele noastre sau participarea forțelor armate convenționale ale aliaților noștri la activitățile noastre nucleare".
Macron a subliniat, de asemenea, că țările care vor intra sub umbrela nucleară a Franței nu vor avea voie să declanșeze un atac nuclear, aceasta fiind o decizie care revine exclusiv Președintelui Republicii, responsabil în fața poporului francez. Franța dispune în prezent de 290 de focoase nucleare și a anunțat un program ambițios de extindere a arsenalului său, având în vedere riscurile crescute de conflicte globale. Marea Britanie, pe de altă parte, deține peste 200 de focoase nucleare.
Comparativ, Rusia dispune de peste 5.400 de arme nucleare, iar Statele Unite de aproape 5.300, ceea ce subliniază importanța strategiei de apărare nucleară în contextul geopolitic actual. În acest peisaj complex, România se află într-o poziție delicată, având în vedere solicitările publice pentru un referendum național privind amplasarea armelor nucleare pe teritoriul său. Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România a cerut o astfel de consultare, ceea ce ar putea influența deciziile politice viitoare.
În concluzie, securitatea nucleară în Europa rămâne un subiect sensibil și controversat, având implicații directe asupra politicii externe și a relațiilor internaționale. Deși România nu va intra sub umbrela nucleară a Franței, discuțiile privind securitatea națională și alianțele strategice continuă să fie priorități majore pe agenda guvernului român.
În viitor, este posibil ca România să reevalueze poziția sa în contextul schimbărilor geopolitice și al cerințelor de securitate ale alianței NATO.