Avocatul Poporului contestă măsurile
Ordonanța reforma reprezintă subiectul principal al acestui articol. Avocatul Poporului a sesizat la Curtea Constituțională ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind reforma administraţiei publice centrale şi locale, conform unui comunicat oficial dat publicităţii pe 6 martie 2026. Sesizarea vizează mai multe prevederi din actul normativ, respectiv articolele I, VI, VIII, XII, XIII, XVII și XLIV, care modifică sau completează legislația referitoare la organizarea administrației publice și la finanțele unităților administrativ-teritoriale. "Considerăm că unele dintre aceste dispoziții ar putea ridica probleme de constituționalitate", a declarat Avocatul Poporului în textul transmis la CCR.
Instituția Avocatului Poporului consideră că ordonanța de urgență nr. 7/2026, adoptată pe 24 februarie 2026, introduce măsuri care vizează organizarea administrației centrale și locale, precum și creșterea capacității financiare a autorităților locale. Potrivit documentului transmis CCR, criticile de neconstituționalitate vizează prevederi referitoare la reorganizarea unor structuri administrative, modul de finanțare al autorităților locale și modificările aduse legislației din domenii conexe.
În motivarea sesizării sunt invocate posibile încălcări ale principiilor constituționale privind legalitatea, separația puterilor în stat și claritatea normelor juridice. Avocatul Poporului a subliniat că ordonanța afectează încrederea cetățenilor în legislație, prin complexitatea și amploarea modificărilor aduse. Judecătorii Curții urmează să stabilească dacă dispozițiile contestate respectă sau nu prevederile Constituției.
Pe 24 februarie, Guvernul a adoptat tăierile în administrație și pachetul de relansare economică, după luni de amânări. Ședința a fost amânată în lipsa avizelor de la Consiliul Economic și Social. În același timp, sindicatul polițiștilor a protestat în Piața Victoriei împotriva măsurilor anunțate, iar polițiștii au încercat să intre în sediul guvernului pentru a discuta cu Ilie Bolojan. Această situație a generat un climat de tensiune și incertitudine în rândul angajaților din administrația publică.
Criticile aduse ordonanței subliniază și riscurile posibile asupra stabilității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și impactul social al măsurilor de reduceri. Conform datelor Ministerului Finanțelor, anul trecut, 12% dintre autoritățile locale au raportat probleme financiare severe. Această statistică ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea noilor măsuri adoptate de Executiv.
Pe lângă Avocatul Poporului, alți experți în drept constituțional, cum ar fi profesorul universitar dr. Ion Deaconescu de la Universitatea din București, consideră că măsurile de reorganizare ar putea avea consecințe negative pe termen lung asupra funcționării instituțiilor publice. "Este esențial ca orice reformă să fie realizată cu respectarea principiilor statului de drept și a transparenței", a afirmat Deaconescu.
Curtea Constituțională urmează să analizeze sesizarea și să decidă dacă prevederile contestate respectă sau nu dispozițiile Constituției. Dacă judecătorii constituționali vor admite excepția de neconstituționalitate, articolele respective din ordonanță ar putea fi anulate sau modificate.
Aceasta ar putea schimba semnificativ peisajul administrativ din România și ar putea influența viitoarele decizii ale Guvernului în ceea ce privește reformele administrative.