Tensiuni între Moscova și Helsinki
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri, 6 martie 2026, că intenția Finlandei de a permite staționarea armelor nucleare pe teritoriul său ar duce la o escaladare a tensiunilor pe continentul european. "Aceasta este o declarație care duce la o escaladare a tensiunilor pe continentul european. Această declarație sporește vulnerabilitatea Finlandei, o vulnerabilitate provocată de acțiunile autorităților finlandeze", a declarat Peskov, conform Reuters. În plus, Peskov a precizat că o astfel de măsură reprezintă o amenințare la adresa Moscovei. "Adevărul este că, prin desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul său, Finlanda începe să ne amenințe. Și dacă Finlanda ne amenință, luăm măsurile corespunzătoare", a susținut purtătorul de cuvânt. Declarația vine după ce Finlanda a anunțat joi că intenționează să ridice o interdicție veche privind găzduirea armelor nucleare pe teritoriul său. Potrivit legislației finlandeze, este interzis importul, deținerea, fabricarea și detonarea explozivilor nucleari. Legat de aceasta inițiativă, ministrul Apărării de la Helsinki, Antti Hakkanen, a punctat: "Legislația nu răspunde nevoilor Finlandei ca membru NATO".
Finlanda, care are o frontieră extinsă cu Rusia, și-a menținut neutralitatea în timpul Războiului Rece, dar a decis aderarea la NATO în 2023 ca răspuns la războiul Rusiei în Ucraina. Guvernul finlandez a anunțat joi că intenționează să ridice interdicția de lungă durată privind prezența armelor nucleare pe teritoriul țării, într-un demers care ar putea deschide calea pentru staționarea acestora în timp de război, relatează Reuters și AFP, citate de Agerpres. Helsinki a explicat că ia în considerare această posibilitate pentru a se alinia politicii de descurajare a NATO. "Este o declarație care duce la escaladarea tensiunilor pe continentul european", a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, în cadrul conferinței de presă zilnice. "Această declarație nu face decât să sporească vulnerabilitatea Finlandei, o vulnerabilitate provocată de acțiunile autorităților finlandeze. Prin amplasarea de arme nucleare pe teritoriul său, Finlanda începe să ne amenințe. Iar dacă Finlanda ne amenință, vom lua măsurile corespunzătoare", a avertizat Dmitri Peskov.
Acțiunile Rusiei în Ucraina și acțiunile imprevizibile ale președintelui american au determinat guvernele europene să-și regândească securitatea, inclusiv rolul armelor nucleare. Propunerea guvernului de Helsinki ar permite "introducerea unei arme nucleare" în țară, "transportul, livrarea sau deținerea uneia" dacă aceasta este "legată de apărarea militară a Finlandei", a explicat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, citat de AFP. "În toate celelalte situații, cu excepția celor prevăzute de această excepție, importul, transportul, livrarea și deținerea de explozibili nucleari rămân interzise", a adăugat el. Hakkanen a declarat că mediul de securitate din Finlanda și Europa s-a "schimbat și s-a deteriorat în mod fundamental" după atacul la scară largă al Rusiei asupra Ucrainei în 2022. Majoritatea țărilor membre ale organizației "nu au restricții în legislația lor privind aplicarea integrală a politicii de apărare și descurajare a NATO", a spus Hakkanen. Coaliția de dreapta, care deține majoritatea în parlament, a indicat că propunerea sa de lege se află în consultare publică până la 2 aprilie și speră că aceasta va fi adoptată cât mai curând posibil.
Rusia a reacționat dur la planurile Finlandei de a ridica interdicția privind prezența armelor nucleare pe teritoriul său. Kremlinul avertizează că o astfel de decizie ar putea amplifica tensiunile în Europa și ar reprezenta o amenințare directă pentru Moscova, care ar putea răspunde cu „măsuri corespunzătoare”. Finlanda, care împarte o frontieră lungă cu Rusia, a fost neutră în timpul Războiului Rece. Situația s-a schimbat însă radical după invazia Rusiei în Ucraina: Helsinki a decis să adere la NATO în 2023, marcând o schimbare majoră în politica sa de securitate. Reacția Moscovei a venit vineri, prin purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a criticat public intențiile autorităților finlandeze. "Este o declarație care duce la escaladarea tensiunilor pe continentul european", a afirmat Peskov în cadrul briefingului zilnic de presă, potrivit Agerpres. El a susținut că o eventuală amplasare de arme nucleare ar face Finlanda mai vulnerabilă. "Această declarație nu face decât să sporească vulnerabilitatea Finlandei, o vulnerabilitate provocată de acțiunile autorităților finlandeze. Prin amplasarea de arme nucleare pe teritoriul său, Finlanda începe să ne amenințe. Iar dacă Finlanda ne amenință, vom lua măsurile corespunzătoare", a avertizat reprezentantul Kremlinului.
Guvernul finlandez a anunțat joi că intenționează să ridice interdicția de lungă durată privind prezența armelor nucleare pe teritoriul țării. Decizia ar putea permite, în anumite situații, staționarea acestora în Finlanda, în special în contextul unui conflict. Autoritățile de la Helsinki spun că analizează această posibilitate pentru a se alinia politicii de apărare și descurajare a NATO. Ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, a explicat că proiectul de lege ar permite „introducerea unei arme nucleare” pe teritoriul țării, precum și „transportul, livrarea sau deținerea uneia” atunci când acest lucru este „legat de apărarea militară a Finlandei”. "În toate celelalte situații, cu excepția celor prevăzute de această excepție, importul, transportul, livrarea și deținerea de explozibili nucleari rămân interzise", a precizat oficialul. Ministrul finlandez a subliniat că mediul de securitate din Europa s-a schimbat profund după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Potrivit acestuia, „mediul de securitate din Finlanda și Europa s-a schimbat și s-a deteriorat în mod fundamental” după declanșarea războiului. Hakkanen a adăugat că majoritatea statelor membre NATO nu au în legislația lor restricții care să împiedice aplicarea completă a politicii de apărare și descurajare a alianței. Propunerea legislativă a guvernului finlandez, susținută de coaliția de dreapta care deține majoritatea în parlament, se află în prezent în consultare publică până la 2 aprilie. Autoritățile de la Helsinki speră ca legea să fie adoptată cât mai curând.
Decizia finală ar putea marca un nou moment de tensiune în relațiile dintre Rusia și NATO, într-un context regional deja fragil.