Instruire pentru funcționarii publici
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat vineri, 6 martie 2026, la AI & Big Data Conference - Regional AI Valley, că România nu este încă un lider digital, subliniind necesitatea unei transformări profunde în administrația publică. "România nu este un lider digital. Nu încă. Avem sisteme moștenite, instituții fragmentate și decenii de procese construite în jurul convenienței statului, mai degrabă decât a cetățenilor", a afirmat Gheorghiu, făcând apel la o schimbare rapidă pentru a reduce decalajul dintre experiența digitală a cetățenilor și interacțiunile cu statul. Potrivit vicepremierului, un pas esențial în acest proces va fi dezvoltarea unui cloud guvernamental care să integreze sistemele IT existente și să asigure transferul de date între instituții.
Gheorghiu a anunțat, de asemenea, demararea unui program național de instruire a funcționarilor publici, având ca scop familiarizarea acestora cu utilizarea și înțelegerea Inteligenței Artificiale (AI). "Un program național de instruire implementat de Asociația Națională a Funcționarilor Publici va ajuta la conștientizarea beneficiilor și riscurilor utilizării AI în deciziile administrative", a explicat Gheorghiu. Aceasta a subliniat importanța stabilirii unor reguli clare înainte de a extinde utilizarea AI în administrația publică.
În primele 25 de ore de la lansarea platformei „fără hârtie”, dedicată raportării blocajelor birocratice, au fost primite peste 1.000 de sesizări, ceea ce evidențiază nevoia urgentă de reformă. Gheorghiu a subliniat că aceste rapoarte reprezintă un diagnostic al situației actuale, oferind o bază solidă pentru viitoarele acțiuni de îmbunătățire a serviciilor publice. "Viziunea este clară: trebuie să construim o administrație modernă, centrată pe cetățean, aliniată cu cadrul deceniului digital al UE", a adăugat ea.
Vicepremierul a menționat că scopul autorităților este de a aplica principiul „o singură dată”, astfel încât cetățenii să nu fie nevoiți să furnizeze date personale de mai multe ori la instituții diferite. Implementarea Identității Digitale Europene (EU-ID) va facilita această interoperabilitate, contribuind la crearea unui sistem administrativ mai eficient și conectat.
Datele recente dintr-un raport realizat la inițiativa Google arată că aproximativ 54% dintre angajații din administrația publică din România au folosit deja instrumente de inteligență artificială în activitățile personale, dar doar 23% dintre instituțiile publice au implementat soluții AI integrate. Acest decalaj sugerează o nevoie urgentă de a trece de la utilizarea individuală la adoptarea instituțională a tehnologiilor AI.
Specialiștii estimează că aproximativ 69% dintre locurile de muncă din administrația publică ar putea beneficia de automatizare prin AI, ceea ce ar putea crește semnificativ eficiența serviciilor. Pe termen lung, se preconizează că inteligența artificială generativă ar putea aduce României beneficii economice de aproximativ 660 de milioane de euro în următorul deceniu. Cu toate acestea, utilizarea AI rămâne sub media globală, cu doar 44% dintre angajați având experiență recentă în utilizarea acestor instrumente.
În concluzie, Oana Gheorghiu a reamintit că pentru a transforma România într-un lider digital, este esențial un parteneriat solid între sectorul public și cel privat, precum și implementarea unor politici publice eficiente și programe de instruire care să sprijine angajații în adoptarea noilor tehnologii.
Această abordare va ajuta nu doar la îmbunătățirea eficienței serviciilor publice, ci și la creșterea încrederii cetățenilor în administrația digitală.