Analiza impactului economic
Bloomberg: economie reprezintă subiectul principal al acestui articol. România a fost, până nu demult, una dintre cele mai dinamice economii din Europa. Acum, se confruntă cu unii dintre cei mai îngrijorători indicatori de pe continent. Deși în urmă cu câțiva ani înregistra creșteri record, faptul că România a intrat în recesiune nu este o surpriză pentru Adrian Șelăreanu, proprietarul unui restaurant din București.
Pentru a supraviețui, Șelăreanu (50 de ani) a schimbat furnizorii și a redus personalul, ajungând să servească singur la mese, alături de soția sa. Totuși, nu a fost suficient. După 15 ani, trage obloanele, răpus de facturile la energie, taxele mari și exodul clienților, scrie Bloomberg.
„Oamenii pur și simplu nu-și mai permit să vină la restaurant, iar eu nu pot scădea prețurile fără să ies în pierdere”, spune acesta. „Sunt un antreprenor rezilient, am trecut prin multe, inclusiv prin pandemie, dar de data asta s-au adunat prea multe deodată.”
Nu demult, România concura cu Polonia pentru titlul de cea mai dinamică economie din Europa de Est. Acum însă, națiunea trece printr-o reglare de conturi dureroasă, după ce anii de generozitate guvernamentală au șubrezit finanțele publice. În contextul conflictului din Orientul Mijlociu, care sperie investitorii și scumpește energia, România a ajuns „lanterna roșie” a UE la mai multe capitole: are cele mai mari deficite (comercial și bugetar), cea mai mare inflație și cele mai ridicate costuri de împrumut, alături de Ungaria.
Clasa politică, vizibil afectată, se chinuie să găsească soluții acceptabile. Discuțiile recente pe marginea bugetului s-au transformat în atacuri reciproce între partidele din coaliția de guvernare, care nu reușesc să se pună de acord asupra tăierilor de cheltuieli.
Măsurile de austeritate au redus parțial deficitul, dar au contribuit la contracția economiei (de 400 miliarde de dolari) pentru al doilea trimestru consecutiv la finalul anului trecut. Potrivit Institutului Național de Statistică, recesiunea este o realitate dură pentru mulți antreprenori.
Economiștii de la Confederația Concordia avertizează: „România este extrem de vulnerabilă, deoarece costul finanțării deficitului este cel mai mare din regiune. Asta limitează marja de manevră a Guvernului pentru investiții și creștere.”
Afacerea lui Șelăreanu este doar una din mii. Numai în ianuarie, peste 5.000 de firme au fost închise, suspendate sau au intrat în insolvență, majoritatea în sectorul serviciilor, conform Sierra Quadrant. Scăderea cererii interne îi lovește și pe giganții internaționali: Carrefour își vinde unitatea din România după 25 de ani, raportând pierderi nete de 21 milioane de euro anul trecut.
De la aderarea la UE în 2007, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de patru ori. Însă acest „boom” a fost alimentat de consum, prin creșteri salariale la stat și tăieri de taxe, în detrimentul infrastructurii. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, recunoaște schimbarea de paradigmă: „Prea mult timp modelul nostru s-a bazat pe consum alimentat de deficite externe. Acest model a fost o iluzie a prosperității. Am ales să corectăm direcția, iar asta vine cu un cost de tranziție.”
Pe fondul crizei economice și a sprijinului rus, extrema dreaptă a crescut neașteptat, declanșând o criză politică profundă. Premierul Ilie Bolojan conduce o coaliție fragilă, având misiunea ingrată de a reduce un deficit care a depășit 9% în 2024.
Deși creșterea accizelor și a taxelor de consum a adus un mic surplus în ianuarie (premieră în ultimii 7 ani), reformele dure – cum ar fi tăierea ajutoarelor sociale – provoacă tensiuni uriașe. Coaliția are o fereastră de doi ani pentru a redresa situația înainte de alegerile din 2028, timp în care trebuie să producă o „revoluție a ofertei”.
Experții se tem că România a căzut în „capcana venitului mediu”: o țară care a crescut pe baza forței de muncă ieftine, dar care nu reușește să devină competitivă prin producție de înaltă calitate. Un exemplu grăitor: deși Dacia are succes, Renault a ales Turcia, și nu fabrica de la Mioveni, pentru noile sale modele electrice și hibride accesibile.
„Antreprenorii nu mai pot sta relaxați așteptând stimulente de la stat”, spune Ionuț Dumitru, economist-șef la Raiffeisen.
În acest timp, Adrian Șelăreanu se întoarce la vechea sa afacere din construcții, sperând că acest sector va fi mai sigur decât cel al restaurantelor.