Escaladarea tensiunilor europene
Kremlinul a reacţionat ferm după ce Finlanda, care a devenit membră NATO în 2023, a anunţat joi că intenţionează să ridice interdicţia de lungă durată privind găzduirea armelor nucleare. Această schimbare ar putea deschide calea pentru desfăşurarea lor pe timp de război. „Aceasta este o declaraţie care duce la o escaladare a tensiunilor pe continentul european”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Această declaraţie sporeşte vulnerabilitatea Finlandei, o vulnerabilitate provocată de acţiunile autorităţilor finlandeze. Fapt este că, prin desfăşurarea de arme nucleare pe teritoriul său, Finlanda începe să ne ameninţe. Şi dacă Finlanda ne ameninţă, vom lua măsurile corespunzătoare”, a adăugat oficialul rus.
Schimbarea poziţiei Finlandei se înscrie într-o reevaluare mai amplă a strategiei de descurajare nucleară din Europa, influenţată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi de instabilitatea politică internaţională din ultimii ani. În acest sens, Franţa şi-a extins protecţia nucleară pentru aliaţii NATO, anunţând luni că alte ţări europene vor putea participa la exerciţiile nucleare franceze.
Preşedintele finlandez Alexander Stubb a precizat că decizia de a permite amplasarea armelor nucleare pe teritoriul ţării nu este legată de o ameninţare acută la adresa securităţii Finlandei. „Este vorba despre asigurarea faptului că putem participa pe deplin la planificarea nucleară a NATO”, a declarat Stubb. Totodată, liderul finlandez a subliniat că ţara sa nu doreşte să găzduiască astfel de arme, dar îşi aliniază politica cu cea a vecinilor nordici.
Suedia, care a aderat la NATO în 2024, menţine o doctrină de a nu staţiona trupe străine sau arme nucleare în timp de pace, conform declaraţiilor premierului Ulf Kristersson. El a subliniat totuşi că, în cazul unei situaţii de criză, această politică ar putea fi revizuită.
Rusia consideră aceste schimbări de politică în Europa drept o provocare directă. Anunţul preşedintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea arsenalului nuclear al Franţei a fost catalogat de Moscova drept o „evoluţie extrem de destabilizatoare” şi o potenţială ameninţare.
Cu o frontieră comună de 1.340 km cu Rusia, Finlanda este într-o poziţie strategică sensibilă. Tensiunile dintre Moscova şi Occident s-au intensificat în urma invaziei ruse în Ucraina, care continuă de cinci ani, iar ameninţările nucleare voalate au devenit o tactică frecventă folosită de Kremlin pentru a descuraja sprijinul internaţional acordat Kievului.
Franţa şi Germania au anunţat recent crearea unui grup de coordonare nucleară pentru a analiza problemele legate de descurajarea nucleară, consolidând astfel o poziţie comună în faţa provocărilor de securitate europene.