Schimbări în politica de apărare
Helsinki a anunțat joi, 5 martie 2026, intenția de a relaxa interdicția privind armele nucleare, permițând importul, transportul și depozitarea acestora pe teritoriul finlandez. Ministrul apărării, Antti Häkkänen, a declarat că legislația actuală, în vigoare din 1980, nu mai este relevantă în contextul geopolitic actual. "Legislația nu răspunde nevoilor Finlandei ca membru NATO", a afirmat Häkkänen într-o conferință de presă, conform presei locale și agenției POLITICO.
Decizia vine pe fondul tensiunilor crescute din Europa, în special după invazia Ucrainei de către Rusia în 2022, care a determinat Finlanda să își revizuiască planurile de apărare. Finlanda are o frontieră comună cu Rusia de peste 1.000 de kilometri, iar Häkkänen a subliniat necesitatea de a se adapta la cerințele de apărare ale NATO. "Amendamentul este necesar pentru a permite apărarea militară a Finlandei ca parte a alianței și pentru a profita din plin de descurajarea și apărarea colectivă a NATO", a adăugat ministrul.
Legea energiei nucleare din Finlanda din 1987 interzice în prezent importul, fabricarea, deținerea și detonarea explozibililor nucleari. Conform Reuters, unii finlandezi consideră că menținerea acestei interdicții ar putea avantaja Rusia în timpul conflictelor. Finlanda este semnatară a Tratatului din 1968 privind neproliferarea armelor nucleare, iar în Europa, doar Franța și Regatul Unit dețin arme nucleare proprii.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat planuri de extindere a arsenalului nuclear al Franței și de intensificare a cooperării cu partenerii europeni, inclusiv desfășurarea temporară a avioanelor de luptă cu capacitate nucleară. În acest context, Finlanda pare să se alinieze mai mult cu politica de apărare a NATO, având în vedere amenințările actuale.
Pe de altă parte, reacția Rusiei nu s-a lăsat așteptată. Kremlinul a declarat vineri că planurile Finlandei de a ridica interdicția asupra armelor nucleare amplifică tensiunile în Europa și reprezintă o amenințare potențială pentru Rusia. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că această decizie sporește vulnerabilitatea Finlandei și că Rusia ar putea răspunde dacă o astfel de desfășurare ar avea loc.
Finlanda, care a menținut o politică de neutralitate în timpul Războiului Rece, a aderat la NATO în 2023 ca răspuns la acțiunile Rusiei. Declarațiile oficialilor finlandezi sugerează că țara își reevaluează în mod serios securitatea națională. Häkkänen a explicat că propunerea de revocare a interdicției va fi supusă dezbaterii publice până pe 2 aprilie și speră că aceasta va fi adoptată cât mai curând.
Este important de menționat că, deși Finlanda ar putea permite transportul armelor nucleare, ministrul apărării a exclus desfășurarea de ogive nucleare pe teritoriul finlandez. Acest aspect reflectă o încercare de a echilibra nevoile de apărare națională cu angajamentele internaționale.
Finlanda își va continua politica de descurajare în conformitate cu normele NATO, dar va trebui să gestioneze cu atenție reacțiile internaționale și riscurile asociate cu această schimbare semnificativă în politica sa de apărare.