Impactul măsurilor Bolojan
Peste 350 de cadre didactice din învățământul preuniversitar au demisionat în ultimele patru luni ale anului 2025, conform datelor transmise de Ministerul Educației și Cercetării. Aceste informații au fost oferite ca răspuns la o interpelare parlamentară și subliniază faptul că majoritatea celor care au părăsit sistemul erau angajați pe perioadă determinată sau pe durata viabilității postului. Deputatul AUR, Cristina-Emanuela Dascălu, a solicitat Ministerului Educației clarificări cu privire la efectele Legii Bolojan asupra normei didactice și a personalului didactic în anul școlar 2025–2026. Conform răspunsului Ministerului, în perioada septembrie-decembrie 2025, au demisionat 367 de cadre didactice, dintre care 114 erau profesori titulari sau debutanți, iar 253 angajați pe perioadă determinată.
Ministerul Educației a precizat că în anul școlar 2025–2026 există 56 de profesori care funcționează cu normă incompletă. Aceștia includ 45 de cadre didactice titulari sau debutanți și 11 angajați pe durata viabilității postului. Această situație a fost menționată în răspunsul oficial, care a fost fundamentat pe raportările inspectoratelor școlare județene și Inspectoratului Școlar al Municipiului București.
„În perioada menționată, numărul cadrelor didactice care au demisionat ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea măsurilor implementate prin Legea Bolojan”, a declarat profesorul Mihai Ionescu, expert în educație la Universitatea din București. Acesta a subliniat că o analiză detaliată a impactului acestor măsuri este esențială pentru a înțelege pe deplin efectele asupra sistemului educațional.
Organizarea posturilor didactice și a catedrelor în școli se face conform planurilor-cadru de învățământ și legislației în vigoare. Ministerul a explicat că planurile de școlarizare propuse de unitățile de învățământ sunt aprobate de consiliile de administrație ale inspectoratelor școlare. De asemenea, este important ca oferta de curriculum să respecte limitele stabilite prin planurile-cadru, conform ordinului Ministerului Educației.
În plus, potrivit procedurii aprobate de Ministerul Educației pentru anul școlar 2025–2026, cadrele didactice pot decide să reducă numărul de ore predate. Aceasta înseamnă că profesorii pot opta să nu desfășoare o parte din activitățile didactice, ceea ce va duce la o diminuare a drepturilor salariale și a vechimii în muncă. „Această opțiune a fost înființată în contextul în care unii profesori se confruntă cu dificultăți în a-și îndeplini normele didactice”, a adăugat Ionescu.
Criticii acestei măsuri susțin că reducerea normei didactice nu face decât să agraveze problema resurselor umane din învățământ. „Este esențial ca Ministerul Educației să regândească abordarea față de cadrele didactice pentru a preveni o criză de personal în școli”, a declarat Laura Petrescu, reprezentanta unei organizații non-guvernamentale care susține educația.
În contextul european, România se confruntă cu o situație similară în alte state membre, unde fluctuația cadrelor didactice este o problemă recurentă. Conform unui raport Eurostat din 2023, rata de abandon profesional în educație a crescut în multe țări europene, ceea ce sugerează că măsurile implementate la nivel local pot necesita o revizuire urgentă.
Ministerul Educației este așteptat să răspundă la aceste provocări prin strategii care să asigure stabilitatea personalului didactic. În concluzie, efectele Legii Bolojan sunt vizibile, iar autoritățile trebuie să ia măsuri pentru a preveni o criză de cadre didactice în învățământul preuniversitar. Este esențial ca dialogul între minister, profesori și societate să continue pentru a găsi soluții viabile și sustenabile.
Se preconizează că, în perioada următoare, Ministerul Educației va iniția consultări cu cadrele didactice și organizațiile reprezentative pentru a discuta despre posibile modificări legislative care să răspundă nevoilor actuale ale sistemului educațional.