Măsuri controversate în educație
Conform datelor furnizate de Ministerul Educației, 367 de profesori au părăsit sistemul în primele patru luni ale anului școlar 2025–2026. Această statistică subliniază provocările cu care se confruntă învățământul preuniversitar din România, în contextul noilor reglementări introduse de Legea 141/2025, cunoscută ca „Legea Bolojan”. „În perioada septembrie–decembrie 2025 au demisionat din învățământul preuniversitar un număr de 367 de cadre didactice, din care 114 cadre didactice titulare și debutante și 253 de cadre didactice angajate pe perioadă determinată și pe durata viabilității postului”, a transmis Ministerul Educației.
De asemenea, ministerul a precizat că 56 de cadre didactice funcționează cu normă incompletă în anul școlar 2025–2026, dintre care 45 sunt profesori titulari sau debutanți, iar 11 sunt cadre didactice angajate pe durata viabilității postului. Potrivit datelor centralizate de inspectoratele școlare, aceste posturi sunt constituite la nivelul unităților de învățământ în baza planurilor-cadru și a proiectelor de școlarizare aprobate de inspectoratele școlare.
Legea Bolojan a fost introdusă ca o măsură de eficientizare a sistemului educațional, dar a stârnit nemulțumiri în rândul cadrelor didactice. Potrivit Ordinului ministrului Educației nr. 5.198/2025, cadrele didactice pot opta, din proprie inițiativă, pentru diminuarea normei de predare. Această opțiune, însă, vine cu costuri financiare, deoarece implică o reducere proporțională a salariului și a vechimii în muncă.
„Cadrele didactice (…) pot opta, din proprie inițiativă, să nu desfășoare o parte din orele aferente activităților didactice de predare-învățare-evaluare, cu diminuarea corespunzătoare a drepturilor salariale și a vechimii în muncă”, se arată în procedura de constituire a normelor didactice. Această situație a generat un val de demisii din partea profesorilor, care se simt afectați de presiunea crescândă a noilor norme.
În comparație cu anii anteriori, această modificare a normelor didactice reprezintă prima creștere de acest tip din 1995, când norma standard de 18 ore de predare a fost stabilită. De asemenea, modificările introduse prin Legea 141/2025 permit includerea în normă a activităților precum pregătirea pentru examene naționale, programe remediale sau activități pentru performanță educațională.
Unii experți din domeniul educației, cum ar fi profesorul Ion Popescu de la Universitatea București, consideră că aceste măsuri ar putea duce la o deteriorare a calității învățământului. „Este esențial ca profesorii să se simtă susținuți în activitatea lor didactică, nu să fie constrânși să renunțe la ore”, a declarat Popescu.
Pe de altă parte, Ministerul Educației susține că aceste măsuri sunt necesare pentru a adapta sistemul educațional la nevoile actuale și că oferă profesorilor flexibilitate în gestionarea programului lor. „Măsurile adoptate respectă prevederile legale și oferă profesorilor opțiunea de a-și ajusta programul în funcție de preferințe”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu o criză a cadrelor didactice, iar numărul demisiilor din ultimii ani a crescut semnificativ. Datele Eurostat arată că, în 2024, rata de abandon a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar în România a fost de 12%, comparativ cu media de 8% în Uniunea Europeană.
Această situație ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea sistemului educațional din România și la măsurile care trebuie luate pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale profesorilor.
În concluzie, efectele Legii Bolojan sunt încă în curs de evaluare, iar Ministerul Educației trebuie să găsească soluții pentru a preveni o criză și mai profundă în învățământul românesc.