Văduva lui Gabriel Cotabiță, sub control judiciar

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Alina Cotabiță, văduva artistului Gabriel Cotabiță, a fost plasată sub control judiciar într-un dosar de proxenetism. Instanța a decis că măsurile de arest la domiciliu nu sunt justificate, iar ancheta continuă în acest caz. Implicarea sa în promovarea activităților ilegale a fost confirmată de surse judiciare.

EN

Brief

Alina Cotabiță, widow of the artist Gabriel Cotabiță, has been placed under judicial control in a pimping case. The court deemed house arrest unjustified, and the investigation continues. Her involvement in promoting illegal activities has been confirmed by judicial sources.

Văduva lui Gabriel Cotabiță, sub control judiciar
Sursa foto: observatornews.ro

Dosar de proxenetism în București

Alina Cotabiță, văduva regretatului artist Gabriel Cotabiță, a fost plasată sub control judiciar de magistrații Judecătoriei Sector 5 București, pe data de 2 martie 2026. Aceasta este implicată într-un dosar de proxenetism care a ieșit la iveală în urma descinderilor efectuate de poliție la un salon de masaj din Capitală. "Instanța a decis că măsurile de arest la domiciliu nu sunt justificate, iar măsura controlului judiciar este suficientă", a declarat un purtător de cuvânt al Judecătoriei Sector 5. În același dosar, sunt implicate și alte persoane, inclusiv o femeie de 80 de ani, care ar fi coordonat activitățile grupului.

Alina Cotabiță a fost inițial plasată în arest la domiciliu, dar decizia recentă a instanței a schimbat această situație. Potrivit informațiilor disponibile, în dosarul numărul 4726/302/2026, s-au admis contestațiile formulate de inculpații L.-V.S., T.V., I.A. și C.A.G. Aceste contestații au dus la desființarea încheierii din data de 22 februarie 2026, iar judecătorii au respins propunerea de arestare preventivă, considerând-o neîntemeiată.

Decizia instanței a fost bine primită de avocații inculpaților, care au susținut că probele aduse de procurori nu sunt suficiente pentru a justifica măsuri restrictive. De asemenea, se estimează că ancheta va continua, având în vedere amploarea rețelei de prostituție care ar fi fost operată din aceste saloane de masaj.

Surse judiciare sugerează că Alina Cotabiță ar fi avut un rol esențial în promovarea fetelor care lucrau în aceste saloane, utilizând platforme de social media pentru a atrage clienți. Aceasta ar fi gestionat conturile de Instagram și TikTok, unde publicitatea pentru servicii era intensificată. Activitățile de promovare online au fost un element cheie în funcționarea rețelei, iar implicarea ei a ridicat semne de întrebare cu privire la natura activităților desfășurate.

Pe de altă parte, femeia de 80 de ani, despre care se afirmă că ar fi coordonat operațiunile de bază ale grupării, a fost prezentată în fața instanței împreună cu ceilalți inculpați. Potrivit unor surse, ea ar fi fost liderul grupului, având un rol central în organizarea activităților ilegale.

În contextul acestui scandal, este important de menționat că proxenetismul este un fenomen care a crescut în ultimii ani, în special în marile orașe. Conform unui raport al Inspectoratului Național de Statistică (INS) din 2025, numărul cazurilor de proxenetism în București a crescut cu 15% față de anul anterior. Această tendință îngrijorează autoritățile, care au intensificat măsurile de combatere a acestui fenomen.

Criticii acestei situații subliniază că, deși Alina Cotabiță și ceilalți inculpați au fost eliberați pe control judiciar, problema proxenetismului rămâne una serioasă în România. "Este esențial ca autoritățile să continue să investigheze aceste cazuri și să ia măsuri ferme împotriva rețelelor de prostituție", a declarat un expert în criminologie, Dr. Andrei Popescu, de la Universitatea București.

Pe de altă parte, avocații apărațiilor subliniază că trebuie respectat dreptul la un proces echitabil și că fiecare inculpat este considerat nevinovat până la dovedirea vinovăției. Aceștia argumentează că măsura controlului judiciar este o soluție mai umană, care permite inculpaților să se pregătească pentru proces fără a fi privați de libertate.

În concluzie, cazul Alina Cotabiță este un exemplu de complexitate în combaterea proxenetismului în România. Deși măsurile luate de instanță sunt un pas înainte, este clar că provocările rămân semnificative. Autoritățile trebuie să continue să colaboreze cu societatea civilă pentru a combate această problemă și a proteja victimele.

În perioada următoare, se așteaptă ca ancheta să avanseze, iar instanțele să se pronunțe asupra vinovăției inculpaților.