Critici asupra asistenței guvernamentale
Circa 300 de cetățeni români au ajuns în această noapte în țară cu două curse operate de TAROM spre Egipt. La aeroport a fost prezentă și ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu. "Sunt pe aeroportul Otopeni, unde a aterizat în această noapte cel de-al doilea zbor de repatriere asistată din Orientul Mijlociu. Cele două zboruri au aterizat cu bine în România cu 318 cetățeni români, pelerini și turiști, în sistem charter, organizat de agențiile de voiaj alături de campania Tarom", a scris Oana Țoiu pe pagina sa de Facebook.
Potrivit acesteia, cetățenii români au ajuns în Egipt prin punctul de frontieră Taba, fiind asistați la punctul de trecere al frontierei şi la aeroport de echipa consulară şi de Ambasada României în Egipt. "Am stabilit împreună cu ministrul de externe al Republicii Arabe Egipt, Badr Abdel-Aati, că vom continua comunicarea constantă la nivel bilateral pentru asistența grupurilor de turiști precum şi pentru facilitarea tranzitului pentru cazurile speciale", a adăugat Oana Țoiu.
Ea a afirmat totodată că autoritățile române recomandă în continuare prudență din partea cetățenilor români aflați în statele din Orientul Mijlociu și urmărirea canalelor oficiale. Operațiunea de repatriere a fost coordonată la nivel guvernamental, după o ședință de urgență la Palatul Victoria, iar autoritățile au anunțat că prioritate au avut copiii și persoanele aflate în situații vulnerabile, inclusiv cazuri medicale.
Programate luni dimineață, cursele speciale au fost amânate din cauza întârzierilor generate de transportul terestru pe ruta Israel-Egipt şi a formalităților de frontieră. Aproximativ 14.000 de cetățeni români se află în prezent în Emiratele Arabe Unite, în contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, luni, în cadrul unui briefing de presă. "Estimarea autorităților este că păstrarea azi-mâine a locului actual în care se află cetățenii români este varianta recomandată", a afirmat Oana Ţoiu.
Între timp, românii care au ajuns în țară au declarat pentru jurnaliștii prezenți pe aeroport că autoritățile române că nu i-au ajutat cu nimic și că au fost nevoiți să își plătească singuri zborul de repatriere. În primul rând, toți au susținut că, atât timp cât s-au aflat pe teritoriul Israelului, nici ambasada, nici consulatul și nimeni din autoritățile române nu au luat legătura cu ei și că au fost nevoiți să se descurce pe cont propriu.
Apoi, aceștia s-au plâns de faptul că au trebuit să plătească din nou biletul de întoarcere către țară, bilet care a fost destul de scump, deși aveau oricum biletele de întoarcere plătite prin agenție și ar fi trebuit să revină la sfârșitul pelerinajului, tot cu cursele Tarom, sâmbătă sau duminică, potrivit TVR Info. Cu toate acestea, oamenii au transmis că se bucură că au ajuns în sfârșit acasă, iar acum vor încerca să își recupereze banii.
O femeie le-a spus reporterilor că suma totală pe care au dat-o a ajuns la 700 de euro, pentru că au trebuit să plătească și autocarul care i-a dus la granița cu Egiptul, apoi transportul până la aeroport, cazarea și mâncarea, totul din banii lor. În acest context, se impune o revizuire a modalităților de asistență pentru cetățenii români aflați în situații de criză în străinătate, pentru a preveni astfel de neplăceri în viitor.
Criticile la adresa autorităților române au fost accentuate de declarațiile celor repatriați, care au subliniat lipsa de suport din partea misiunilor diplomatice în perioada de criză. Această situație ridică întrebări cu privire la eficiența structurilor de asistență consulară și la măsurile preventive necesare în fața unor conflicte internaționale. Este esențial ca Ministerul Afacerilor Externe să comunice mai eficient cu cetățenii români din zonele de risc și să le ofere informații clare și accesibile.
În concluzie, repatrierea românilor din Orientul Mijlociu a fost un proces complex, marcat de întârzieri și critici legate de asistența oferită de stat.
Următorii pași ar trebui să includă o evaluare a modului în care s-au desfășurat aceste operațiuni și o îmbunătățire a comunicării între autorități și cetățeni în situații similare viitoare.