Directorii Apele Române vor avea indicatori de performanță

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Începând din martie 2026, directorii din Administrațiile Bazinale de Apă și din Institutul Național de Hidrologie vor avea indicatori clari de performanță, anunță ministra Mediului, Diana Buzoianu. Măsurile vizează îmbunătățirea gestionării resurselor de apă și eficientizarea reacției în situații de urgență.

EN

Brief

Starting March 2026, directors of the River Basin Administrations and the National Institute of Hydrology will have clear performance indicators, announced Environment Minister Diana Buzoianu. The measures aim to improve water resource management and enhance emergency response efficiency.

Directorii Apele Române vor avea indicatori de performanță
Sursa foto: digi24.ro

Reforma la Apele Române

Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a anunțat marți, 3 martie 2026, că toți directorii din cele 11 Administrații Bazinale de Apă și din cadrul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor vor avea indicatori clari de performanță începând din această lună. "Continuăm Reforma la Apele Române! De luna aceasta, schimbăm regulile jocului. Începând din martie, toți directorii vor avea indicatori măsurați corect și evaluați pe bune", a declarat Buzoianu. Potrivit acesteia, măsura vizează îmbunătățirea semnificativă a gestionării resurselor de apă în România, prin stabilirea unor criterii obiective ce includ organizarea, capacitatea de management și reacția în situații de urgență.

Diana Buzoianu a subliniat că indicatorii esențiali vizează o serie de aspecte cheie, precum emiterea mai rapidă și eficientă a actelor de reglementare în domeniul apelor și reducerea timpului de intervenție în cazuri de urgență, cum ar fi inundațiile sau poluările accidentale. De asemenea, se va pune accent pe inspecții mai eficiente, cu mai multe controale și măsuri aplicate ferm. Acest set de măsuri este menit să asigure o reacție promptă și eficientă în gestionarea crizelor legate de apă.

În ceea ce privește investițiile, ministra a explicat că se va urmări optimizarea acestora în reabilitarea și întreținerea lucrărilor hidrotehnice, atât din surse proprii, cât și din fonduri atrase. "Un management mai bun al resurselor de apă este esențial, iar acest lucru se va face prin monitorizare riguroasă și laboratoare specializate", a adăugat Buzoianu. Potrivit unui raport din 2025 al Ministerului Apelor și Pădurilor, 70% din infrastructura hidrotehnică din România necesită reabilitare.

Buzoianu a menționat, de asemenea, importanța digitalizării și automatizării proceselor, inclusiv integrarea inteligenței artificiale pentru gestionarea fluxurilor de date și dezvoltarea sistemelor de alertă timpurie. "Aceste măsuri vor contribui la prevenirea riscurilor de inundații și vor oferi suport decizional în situații critice", a explicat ministra. Comparativ cu alte țări europene, România se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește gestionarea resurselor de apă, iar acest program de reformă este un pas important în direcția corectă.

Reforma anunțată de ministra Mediului a generat reacții mixte în rândul experților. Unii consideră că măsurile sunt esențiale pentru modernizarea instituției, în timp ce alții sunt sceptici cu privire la implementarea efectivă a acestor indicatori. "Este un pas în direcția bună, dar rămâne de văzut dacă vor exista resurse suficiente pentru a susține aceste inițiative", a declarat Radu Dima, expert în gestionarea resurselor de apă la Institutul Național de Hidrologie. În prezent, mai multe organizații de mediu solicită transparență în procesul de evaluare a performanțelor directorilor din Apele Române.

În concluzie, reforma adusă de Diana Buzoianu la Apele Române marchează un moment important în gestionarea resurselor de apă din România. Implementarea acestor indicatori de performanță ar putea duce la o mai bună coordonare și eficiență în managementul apelor, dar succesul lor va depinde de resursele alocate și de angajamentul real al instituției.

Următorii pași vor implica monitorizarea rezultatelor și evaluarea impactului acestor schimbări pe termen lung.