O analiză a tranziției economice
În cadrul evenimentului „România: creștere economică bazată pe competitivitate”, organizat în parteneriat cu Banca Mondială, ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a declarat că recesiunea tehnică traversată de România nu reprezintă o criză, ci o „consecință anticipată” a unei schimbări necesare de paradigmă. "Această întrebare este, de fapt, cum trecem de la un scenariu de convergență care se estompează, la un scenariu de competitivitate și anduranță", a afirmat el. Nazare a subliniat că modelul de creștere economică anterior, bazat pe consum și deficit fiscal, a erodat fundamentele economice ale țării.
Ministrul a menționat că în 2025, România a înregistrat un ritm de creștere de doar 0,6% și a intrat în recesiune tehnică în a doua parte a anului. "Acesta este un pas necesar pentru schimbarea modelului de creștere economică", a declarat el, adăugând că corecția acestor direcții vin cu costuri de tranziție. Conform datelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar a crescut la 7,7% din PIB în 2025, semnificativ susținut de o țintă de 8,4%.
Nazare a descris măsurile de austeritate implementate de Guvernul condus de Ilie Bolojan ca fiind „poate cel mai ambițios din istoria post-aderării României”. Aceste măsuri au inclus o reducere a cheltuielilor de personal cu 0,6% din PIB, în timp ce s-au protejat investițiile publice. „Nu am sacrificat viitorul pentru a gestiona prezentul”, a subliniat el, exprimând încrederea că deficitul poate fi redus la aproximativ 6,2% din PIB până la sfârșitul anului 2026.
Un alt punct important discutat de ministru a fost pachetul de relansare economică, care include un instrument dedicat atragerii de investiții strategice de mare anvergură, având o valoare de peste 200 de milioane de euro. „Anvelopa totală până în 2032 pentru toate programele de sprijin se ridică la 5 miliarde de euro”, a declarat Nazare, indicând că banii vor fi direcționați către șapte sectoare prioritare, cum ar fi materii prime critice, noi tehnologii, apărare și cercetare.
Vicepremierul Oana Gheorghiu, prezentă la eveniment, a adăugat că reformarea întreprinderilor de stat este esențială pentru schimbarea modelului economic. „Dacă vrem să evităm stagnarea la nivelul convergenței reale, adică capcana venitului mediu, trebuie să facem o schimbare bazată pe competitivitate, inovare, care nu mai este opțională”, a declarat ea. Gheorghiu a subliniat că succesul tranziției depinde de crearea de noi activități și companii care să înlocuiască cele care nu mai sunt viabile.
Ministrul Nazare a recunoscut că, deși România a realizat o convergență remarcabilă a veniturilor în ultimele două decenii, rapoartele Băncii Mondiale indică faptul că acest progres a fost însoțit de dezechilibre macroeconomice și disparități regionale. „Din 1990, doar 34 de țări cu venituri medii au reușit tranziția către economii cu venituri ridicate”, a afirmat el, subliniind complexitatea și provocările acestui proces.
El a reiterat că modelul economic anterior, bazat pe consum, a fost o iluzie a prosperității și a subliniat necesitatea unei corecții. „Am ales să corectăm această direcție, iar corecția, inevitabil, vine cu costuri de tranziție”, a declarat ministrul, care a evidențiat că eforturile actuale sunt esențiale pentru asigurarea unei dezvoltări sustenabile pe termen lung.
În concluzie, România se află într-un proces de ajustare economică semnificativă, care necesită nu doar măsuri corective, ci și o reformă profundă a modelului de creștere. Cu un deficit bugetar în scădere și un pachet de relansare economică bine definit, autoritățile române speră să transforme provocările actuale în oportunități pe termen lung.
Acest proces va necesita o colaborare strânsă între instituțiile statului, mediul de afaceri și societatea civilă, pentru a asigura succesul tranziției către o economie mai competitivă și sustenabilă.